Covid 19 – efecte întârziate

– Infarct cardiac, atac cerebral, psihoze, demență – luni sau chiar ani mai târziu, după o infecție cu Corona, pot apărea urmări grele pentru sănătate. Studii recente arată că virusul Covid nu provoacă doar infec­ții respiratorii, ci și suferințe grave ale vaselor sanguine –

Două cazuri

Pacienta în vârstă de 69 de ani a avut parte de o evoluție ușoară a bolii Covid-19, dar după o lună, a început brusc să sufere de atacuri de panică. Nu își mai amintea numele membrilor familiei și ale prietenilor, uita ce avea de făcut. Cazul respectiv a fost prezentat în revista de specialitate „Frontiers in Neurology”, editată în Statele Unite. Când a sosit la clinică, pacienta întâmpina dificultăți majore în a-și găsi cuvintele. Și nu putea să reproducă decât cu greu propozițiile care erau rostite în fața ei. În cadrul unui test de diagnosticare a demenței, ea a primit 7 din 30 de puncte; de la 5 puncte în sus, începe deteriorarea extremă a capacității mentale. Un exa­­men RMN al creierului nu a evi­dențiat nicio anomalie, iar în familia femeii nu mai existase un asemenea caz. Medicii au exclus și alte posibile cauze, precum o tul­burare metabolică. Concluzia a fost sumbră: debutul brusc al demenței era un posibil efect întârziat al infecției cu Covid.

O altă pacientă, în vârstă de 58 de ani, care trecuse și ea cu bine peste Covid, a început ulterior să se plângă de dureri puternice în piept care, atunci când făcea efort, radiau în brațul stâng. Un infarct pentru care nu s-a putut găsi vreo ex­pli­cație plauzibilă, cu excepția infecției Sars-CoV-2 din urmă cu trei luni.

Un rău dovedit: boli cardiace și psihice

Studii comparative de amploare întreprinse în ulti­mul timp relevă, într-adevăr, că riscul de a su­feri un atac de cord, aritmie cardiacă, insuficiență cardiacă sau moarte cardiacă subită poate fi semni­ficativ crescut, chiar și la un an după Sars-CoV-2. De aceea, cercetătorii avertizează că „Până și în cazurile ușoare de Covid-19, este necesară o moni­torizare atentă și de durată, pentru a diagnostica complicațiile cardiovasculare tardive”. Dar răul nu se oprește aici. Anul trecut, în octombrie, a apărut în revista de specialitate „The Lancet” un studiu în care au fost evaluați peste 1,2 milioane de paci­enți. Descoperirea, pe cât de clară, pe atât de înspăi­mân­tătoare, făcută cu acest prilej, este că riscul de a face boli neurologice și psihice, precum de­mența, epilepsia și psihozele, este crescut după Co­vid-19, uneori pe o durată de până la doi ani!

Corona este încă minimalizată ca fiind o simplă infecție respiratorie. Însă aceasta este o concluzie care induce în eroare. Multe studii atestă că infecția virală determină o afectare multiorganică.

Virusurile pot declanșa procese inflamatorii de lungă durată, precum și modificări ale vaselor de sânge, care pot duce la efecte pe termen lung în tot organismul – în inimă și creier, precum și în rinichi, ficat sau organele genitale. Ce înseamnă asta pentru viitorul a milioane de oameni nu se poate încă preconiza.

Prin intermediul vaselor de sânge, Sars-CoV-2 afectează „o structură esențială a corpului”. Nu există niciun organ care să nu depindă de vasele de sânge. Organele își pierd din funcționalitate dacă nu mai sunt alimentate cu sânge în mod cores­pun­zător. În felul acesta, în întregul organism se pro­duce o „daună globală”.    Din nefericire, este impo­sibil de diferențiat dacă cineva a făcut un atac de cord sau s-a îmbolnăvit de demență din cauza Co­vi­dului sau dacă în spatele acestui feno­men se află o altă cauză. Mulți medici nu reușesc să detecteze problema. Între timp, studii compa­rative de an­ver­gură au demonstrat fără putință de tăgadă că există asemenea urmări tardive ale Covid. Un stu­diu rea­lizat asupra unui număr de 153.760 de vete­rani americani, care au trecut prin Covid-19, publi­cat în revista de specialitate Nature Medicine, a rele­vat că în anul de după infecție apar cu 45 mai multe cazuri de boli cardiace și vas­culare la fiecare 1.000 de pacienți – iar o jumătate dintre aceștia suferă de complicații severe, precum atacurile de cord.

Un studiu întreprins de grupuri de cercetători din Ohio și Oregon asupra a 1.355 de pacienți a ajuns la un rezultat asemănător. În cadrul studiului, nu s-a făcut o distincție între faptul că infecția a fost ușoară sau severă. Și a vizat și pa­cienți care până atunci nu fuseseră niciodată tratați de afecțiuni car­dia­ce. Este încă neclar în ce măsură vaccinarea oferă protecție. În schimb, între timp a devenit o certi­tudine că infectarea cu Sars-CoV-2 reprezintă un factor de risc pentru o boală cardia­că, la fel de grav ca ni­velul    ridicat al colesterolului.

Cât de dramatică poate fi dete­riorarea vaselor de sânge, ca urmare a Covid, a reieșit recent, în timpul efectuării unei proceduri numite „cateterism cardiac”. În cadrul exa­minării, este injectată o substanță de contrast în arterele coronare, pentru a le face vizi­bile cu ajutorul razelor X. „Substanța de contrast curge în mod normal prin vene cu viteza unui glonț”, arată cardiologii. „Dar în cazul acestui pacient, a durat trei până la patru secunde până când substanța de contrast a putut să răzbată, deoarece vasele de sânge ale pa­cientului erau puternic modificate și infla­mate și se formaseră și mici cheaguri, astfel încât fluxul sanguin fusese puternic redus – e ceva cu adevărat incredibil”. Potrivit specialiștilor, ca­pa­citatea car­diacă a pa­cientului respectiv nu se mai ridica decât la 20 de procente.

Faptul că infecțiile vi­rale pot conduce la pro­bleme cardiace este deja cunoscut de o bună bu­cată de vreme. Și după o gripă, riscul atacului de cord este sensibil crescut, timp de câteva săptămâni. Însă faptul că pericolul creat de Covid durează un an sau poate și mai mult reprezintă pentru medici un fenomen nou. Iar acesta este un motiv în plus pentru care Corona este mai periculoasă decât gripa – care este la rândul ei subestimată în mare măsură.

Reacțiile neurologice și psihice apărute cu întâr­ziere în urma infecției cu Covid nu mai reprezintă o necunoscută. În studiul apărut în luna octombrie în „The Lancet”, efec­tuat pe foști bol­navi de Covid, s-a do­vedit că la o ju­mătate de an după in­fecție, riscul de­menței era în medie cu 33% mai mare, riscul unui deficit cognitiv – cu 36%, iar riscul unei psi­hoze, care-i face pe pacienți să audă voci sau să halucine­ze, cu 27%. Riscul tulburărilor de anxietate, al atacurilor de epilepsie, al tul­bu­rărilor de somn și al depresiilor a fost de asemenea cres­cut.

Ce efecte tardive sinistre poate avea Covid ne arată și cazul unei asis­tente medicale în vârstă de 54 de ani din nordul Italiei, care s-a infectat cu Sars-CoV-2 în primăvara anului 2020. Oamenii de știință i-au descris cazul în revista de specialitate „Neurological Sciences”. Ea s-a aflat în faza acută a bolii timp de patru săp­tămâni și nu s-a recuperat pe deplin. În iulie, a înce­put brusc să se confrunte, de șase până la opt ori pe zi, cu halucinații olfactive prelungite (simțea, de exemplu, mirosuri „precum cel de cauciuc ars”), urmate de 10 până la 15 minu­te de confuzie men­tală. Medicii au diagnosticat-o cu așa-numita epi­lepsie a lobului frontal.

În vreme ce riscul depresiei și al tulburărilor de anxietate se normalizează la aproape două luni după infecție, riscul atacurilor de epilepsie, al de­menței, al deficitului cognitiv și al psihozelor ră­mâne crescut, și asta timp de încă doi ani după ce pacientul a făcut Covid. Studiul arată că și în cazul copiilor infectați cu Sars-CoV-2 există riscul ca aceștia să aibă de-a face ulterior cu debutul unor afecțiuni neuro-psihice. „Trebuie să ne obișnuim cu ideea că numărul cazurilor de demență va fi în anii următori mai mare, în comparație cu cel înre­gistrat înainte de pandemie”, spun specialiștii.

Urmări dramatice

În unele cazuri, însă, urmările Covid pot fi dra­matice. În revista de specialitate „Infection and Drug Resistance” se relatează, de pildă, despre ca­zul unui inginer IT de 44 de ani chiar din România, care a fost dus de poliție la camera de gardă a unui spital de psihiatrie din orașul Galați. Bărbatul avea halu­cinații și a încercat să se înjunghie. Medicii nu au găsit în istoricul său medical nimic care să ex­plice apariția acestei psihoze – cu excepția infectă­rii sale cu Sars-CoV-2, care se produsese cu trei luni în urmă.

Covid accentuează și grăbește procese care au loc în creierul multor persoane mai în vâr­stă, atunci când circulația sângelui nu se mai desfă­șoară optim la nivel cerebral. „Probabil că, în cazul unora, Covid este picătura care le umple paharul, din punct de vedere al tulburărilor circulatorii”.

Cercetătorii au studiat acest fenomen până în cele mai mici detalii. Me­dicii vor să încerce să ate­nueze efectele tardive ale Covid-ului la pacienții cu risc crescut, cu ajutorul me­dicamentelor prescrise diabeticilor, persoanelor cu hipertensiune arterială sau pacienților cu dislipidemie, folosind, de exem­plu, sta­tine și inhibitori ECA. Însă acest studiu se află încă la început.

Deocamdată, cea mai bună protecție împotriva efectelor tardive ale Covidului este să ne păzim, astfel încât virusurile Corona să nu apuce să ne pă­trundă în organism. „Ar trebui să continuăm să fim precauți și să nu clasificăm Sars-CoV-2 drept o boală învinsă și dispărută. Este mai înțelept să nu ne infectăm. Spălatul pe mâini și masca purtată în aglomerație ar trebui să rămână o decizie persona­lă obligatorie.”