Vești bune despre România

Se mișcă banii!

– Programele europene de „redresare și reziliență”, cum pompos li s-a spus la Bruxelles, încep să dea roade în România. Nu găsești regiune care să nu fie cuprinsă de febra investițiilor. La început de an, banii se mișcă, iar asta nu poate să fie decât „de bine”!

TIMIȘOARA

Bani din PNRR pentru transport modern

Primarul Timișoarei, Do­mi­nic Fritz, a anunțat zilele trecute semnarea contractului de fi­nan­țare prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru înnoirea radicală a flo­tei de trans­port din oraș. „Sunt 75 mi­li­oane de euro bani eu­ropeni, pen­tru ca timișorenii să călă­to­rească cu un transport în comun la standarde euro­pe­ne”, spune edi­lul. Se vor cumpăra 30 de au­tobuze elec­trice, 33 de tro­lei­bu­ze cu mo­­tor elec­tric și 17 tram­­­vaie. Pe fi­nan­țări deja exis­ten­te, în Ti­mi­șoara circulă 15 din cele 23 de tram­vaie cum­­părate și sunt în tes­tare 4 din cele 44 de auto­buze elec­tri­ce noi, care vor intra pe tra­seu în ur­mă­toa­rele săptă­mâni. Orașul din Ba­nat are finan­țare com­­ple­tă pentru în­locu­irea întregii flote de 150 de auto­bu­ze, fi­ro­bu­ze și tramvaie.

SIGHIȘOARA

Turnul cu Ceas, în restaurare

Primarul municipiului Sighişoara, Iulian Sîrbu, a anunţat recent începerea lucrărilor pentru restaurarea Turnului cu Ceas din Cetatea Medievală, o investiţie de peste 100.000 de euro. În prima etapă, se va lucra la acoperişul turnului, pe care se află o bilă aurită, despre care se crede că ar conţine cronica aşezării de la începuturi și până în 1894, când a avut loc ultima restaurare a Turnului. Dacă pe edi­fi­ciul construit în secolul al XIV-lea va fi găsită cronica mult-aşteptată, muzeografii din Sighişoara o vor actualiza prin rememorarea a numeroase evenimente care au marcat dramatic viaţa oraşului după 1894 – două războaie mondiale, exodul saşilor şi inundaţiile ca­tastrofale din anii ’70. Turnul cu Ceas este principala poartă de in­trare în Cetatea Sighişoarei, atestată documentar într-un act emis de Pa­pa Bonifaciu în 1298, dar există unii cronicari care arată că așe­zarea era locuită din anul 1191.

De la TURDA la TULCEA

Jumătate de miliard de euro în infrastructura sportivă!

După ce a investit, numai în ultimul deceniu, 1 miliard de euro în sta­dioane noi, România pune la bătaie încă o jumătate de miliard, pentru construirea a 44 (!) de bazine de înot și a nouă săli po­li­valente nou-nouțe, pe întreg cuprinsul țării. Cele mai avan­sate proiecte sunt la Turda și la Blaj, iar cel mai nou-început este cel de la Brașov. Tur­da Arena, am­pla­sată pe malul Arieșului, în vecinătatea stadionului, este gata în proporție de 90%, iar Gu­vernul tocmai a supli­mentat fondurile inițiale, de 23 de milioane de euro, pentru finalizarea sa. La Blaj, lucrările sunt gata pe trei sferturi, la Brașov (investiție de 75 de mili­oane de euro) de-abia s-a deschis șantierul, în vreme ce Constanța (50% avans al lucrărilor), Tulcea (24%), Iașiul, Suceava și Timişoara (unde lucrările vor începe în 2023) au speranțe mari că vor avea și ele, cât de curând, astfel de facilități sportive de ultimă generație.

IAȘI și ORADEA

Fețe noi pentru școlile și clădirile publice

Toate cele 14 proiecte depuse de Primăria Mu­nicipiului Iași pentru reabilitarea termică a unor unități școlare din oraș vor beneficia de finanțare eu­ropeană prin intermediul Planului Național de Re­dresare și Reziliență – Componenta 5 „Valul Reno­vării”. Printre clădirile care vor fi renovate se nu­mără și cele ale Colegiului Național „Mihai Emi­nescu” și ale Colegiului Agricol și de Industrie Ali­mentară „Vasile Adamachi”. Valoarea totală a aces­tor proiecte este de peste 26 milioane de euro. Pri­măria Municipiului Iași a obținut deja și prin alte com­ponente ale PNRR o finanțare totală de apro­ximativ 124 de milioane de euro. Pe aceeași com­po­nen­tă 5 vor fi re­­abilitate ter­mic și 11 clă­diri pu­bli­ce din Ora­dea, o in­ves­tiție de pes­te 30 de mi­­li­oane de eu­ro, care va vi­za, prin­tre altele, Ma­­ter­nitatea din Ora­dea, clă­­direa Pri­măriei Mu­ni­ci­piu­­lui Ora­dea și cea a Co­legiului Na­­țio­nal „Emanuil Gojdu”.

BRAȘOV

Finanțare pentru un nou spital

Tot pentru banii din Programul Na­țio­nal de Redresare și Reziliență (PNRR) au muncit, în ultima vreme, și respon­sabilii de proiecte din cadrul Primăriei Brașov. Unul dintre dosarele cele mai importante, cel privind finanțarea pen­tru Spitalul de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase, a fost declarat câștigător. Spitalul, care are ca termen de finalizare anul 2026, va face parte din proiectul „Brașov Medical City” al primarului Allen Coliban. Aflat aproape de centura ocolitoare, Brașov Medical City va în­corpora și Noul Spital Regional și va fi un centru de sănătate, care va deservi atât municipiul Brașov, cât și regiunea.

TUȘNAD

A șaptea destinație ecoturistică a României

Zona „Băile Tușnad și Împrejurimile” a devenit a șaptea destinație ecoturistică a României, recunoscută de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT). Po­trivit unui comunicat al mi­nis­­te­rului, zona include uni­tățile ad­mi­nistrativ teritoriale Băile Tuș­nad, Cozmeni, Sân­crăieni, Sân­si­mion, Sân­timbru, Tuș­nad, din ju­dețul Harghita. „Destinația «Bă­ile Tușnad și Împrejurimile» îmbină cu succes puterea tămăduitoare a apelor minerale cu un cadru natural nealterat și sate în care, în mare parte, s-a păstrat modul tradițional de viață. Toți acești factori au contribuit la dezvoltarea unui produs ecoturistic deosebit de atractiv”, spun cei din minister. Conceptul de „Destinație Eco­turistică” a fost dezvoltat începând din anul 2012, de Ministerul Turismului, în parteneriat cu alte instituții și organizații reprezentative la nivel național. Au mai primit statutul de destinaţie ecoturistică următoarele zone: Colinele Transilvaniei, Retezat – Ţara Haţegului, Țara Dornelor, Mara – Cosău – Creasta Cocoșului, Ți­nutul Zimbrului și Zărnești – Piatra Craiului.