– Așa-numita vitamină a soarelui este importantă pentru oase, imunitate și protejează împotriva bolilor aparatului respirator. Vitamina D nu trebuie însă administrată în mod excesiv, pentru că dă complicații –
Consumul de suplimente alimentare este, la nivel mondial, uriaș. Una dintre cauzele succesului este lipsa efectelor adverse, prezente în cazul medicamentelor. Ceea ce nu înseamnă că ele pot fi luate în neștire, după deviza „Cu cât mai mult, cu atât mai bine”. Abuzul de suplimente, indiferent că e vorba de vitamine sau minerale, plante orientale, poate avea și efecte secundare sau diverse interacțiuni nocive. Și în cazul lor există doze maxime permise, care trebuie respectate.
Atenție la riscuri
Între preparatele cu mare căutare în ultima vreme se află și VITAMINA D, a cărei faimă a crescut de când a fost inclusă pe lista medicamentelor anti-Covid. În prezent, ea figurează într-o mulțime de preparate și este menționată pe etichetă. Atenție la administrarea ei în exces. O hipervitaminoză D poate provoca stări de greață, constipație, dureri de cap, slăbiciune musculară ori pietre la rinichi. De aceea este recomandabil să verificăm și să facem calculul conținutului de vitamina D din toate suplimentele nutritive și alimentare pe care ni le administrăm. Institutul european pentru Evaluarea Riscurilor recomandă o doză zilnică de 20 µg (= 800 UI – adică Unități Internaționale). Dar luând în considerare diferențele individuale, în funcție de vârstă, gen și constituție fizică, e posibil să fie necesare doze zilnice de >2000 UI, pentru a corecta un deficit de vitamina D. Dacă suplimentarea dozei este sau nu necesară, poate fi stabilit doar cu ajutorul unei analize de sânge.
Când e necesară vitamina D?
În mod normal, ar trebui să absorbim vitamina D prin alimentație și expunerea la soare. În timpul iernii, nivelul de vitamina D din sânge scade, din cauza gradului mai redus de lumină. Dar asta nu înseamnă că în lunile de iarnă este automat recomandată administrarea vitaminei D. Ea le este utilă doar oamenilor care ies puțin în aer liber, de pildă, pentru că locuiesc în azile de bătrâni sau își petrec toată ziua într-un birou. De la o vârstă încolo, organismul produce mai puțină vitamina D, mai ales în cazul femeilor. Printre motive se pot număra și nivelul mai ridicat al procentului de grăsime corporală, faptul că ieșim mai rar la soare sau că folosim o cremă solară cu un factor ridicat de protecție.
De ce tocmai vitamina D?
„Vitamina soarelui” servește la menținerea unui nivel constant de calciu și fosfor și este, așadar, un factor crucial pentru metabolismul osos. Ea joacă de asemenea un rol în buna funcționare a tiroidei și în formarea celulelor sănătoase ale pielii. Vitamina D are și un rol imunomodulator și este implicată în secreția de insulină. Adeseori, este recomandabil să luăm vitamina D în combinație cu alte suplimente alimentare, precum vitamina K2 (metabolismul osos, coagularea sângelui), calciu (metabolismul osos, deficit de calciu) sau magneziu (mușchi, nervi).
Carența de vitamina D este una dintre cele mai frecvente avitaminoze: un studiu efectuat asupra a peste 50.000 de persoane a relevat că, mai mult de 40% din populația europeană este afectată de deficitul de vitamina D. Alte studii atestă că vitamina D poate preveni infecțiile respiratorii acute, mai ales în cazul copiilor care suferă de astm. Și persoanele care suferă de BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică) și de o carență de vitamina D pot beneficia în urma administrării ei.
Surse de vitamina D
Vitamina D se găsește mai ales în pește. Însă conform datelor prezentate de Institutul Robert Koch, aportul mediu de vitamina D prin alimentație este la adulți doar între 2-4 µg, iar la copii și adolescenți e încă și mai mic.
Cea mai importantă sursă de vitamina D rămâne lumina solară. În cazul expunerii corespunzătoare la radiațiile solare, pielea poate produce circa 80% din necesarul de vitamina D. Cea mai bună cale de a ne aproviziona cu această vitamină este să stăm în aer liber și să ne expunem luminii soarelui, fără a folosi o cremă de protecție solară. Se estimează că vara este suficient să ne expunem timp de zece minute, un sfert din suprafața pielii, luminii directe a soarelui, fără a o proteja cu cremă. Între octombrie și martie, intensitatea radiației solare scade, motiv pentru care în această perioadă ar trebui să stăm la soare semnificativ mai mult timp, respectiv până la 130 de minute. De notat, însă, că geamurile ferestrelor nu lasă să treacă razele UV cu unde scurte, necesare organismului pentru producerea vitaminei D.
Simptome ale carenței de vitamina D
* Slăbiciune musculară și crampe musculare.
* Dureri musculare.
* Dureri de oase.
* Fragilitatea oaselor (osteoporoză).
* Mâini transpirate.
* Stări de spirit schimbătoare.
* Oboseală.
* Tulburări ale somnului.
4 întrebări legate de vitamina D
Instituțiile care se ocupă de protecția consumatorului, dar și organismele internaționale pentru sănătate, iau periodic poziție în raport cu temele actuale vizând vitamina D. Iată răspunsurile la întrebările cele mai frecvente:
1. Este indicat să luăm vitamina D pentru prevenirea Covid-19?
„Studiile actuale indică o potențială legătură între un nivel scăzut de vitamina D și un risc crescut de a face infecție SARS-CoV-2 sau de a dezvolta o formă severă de Covid”. Rezultatele nu sunt însă suficiente pentru dovedi o relație clară cauză-efect. De aceea, nu există nicio recomandare oficială vizând administarea profilactică a vitaminei D.
2. De ce are nevoie organismul la bătrânețe de mai multă vitamina D?
Corpul produce vitamina D în straturile superioare ale pielii. La bătrânețe, însă, procesul se desfășoară tot mai greu, de aceea, printre persoanele cărora li se recomandă preparate cu vitamina D se numără rezidenții azilurilor de bătrâni, pacienții geriatrici, vârstnicii care riscă să facă osteoporoză sau să sufere căzături. În plus, și metabolismul necesită la bătrânețe mai multă vitamina D, de pildă pentru o bună sănătate a oaselor.
3. Ne poate proteja vitamina D de cancer?
Organizația Mondială a Sănătății afirmă că, potrivit datelor disponibile în prezent, „nu există suficiente dovezi că vitamina D reduce riscul de cancer, boli cardiovasculare sau diabet zaharat de tip 2”.
4. Organismul nostru poate produce vitamina D mergând la solar?
Majoritatea solariilor bronzează cu ajutorul ultravioletelor A, cu undă lungă. Vitamina D se formează însă atunci când pielea este expusă la razele ultraviolete B, cu unde scurte.
În concluzie
Există numeroase motive pentru care e indicată administrarea vitaminei D. Însă trebuie să întrebăm, de fiecare dată, medicul sau farmacistul, dacă își are rostul o administrare suplimentară și, dacă da, în ce doză. Dar înainte de toate, trebuie să fim atenți și la interacțiunile cu alte medicamente (cum ar fi, de pildă, glicozidele cardiotonice) și la momentul potrivit al administrării.
