Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Vitamina D

– Așa-numita vitamină a soarelui este importantă pentru oase, imunitate și protejează împotriva bolilor aparatului respirator. Vitamina D nu trebuie însă administrată în mod excesiv, pentru că dă complicații –

Foto: Shutterstock – 2

Consumul de suplimente alimentare este, la nivel mondial, uriaș. Una dintre cau­zele succesului este lipsa efectelor ad­verse, prezente în cazul medicamentelor. Ceea ce nu înseamnă că ele pot fi luate în neștire, după deviza „Cu cât mai mult, cu atât mai bine”. Abu­zul de suplimente, indi­ferent că e vorba de vita­mine sau minerale, plante orientale, poate avea și efecte secundare sau diverse interacțiuni nocive. Și în cazul lor există doze ma­xime permise, care trebuie respectate.

Atenție la riscuri

Între preparatele cu mare căutare în ultima vre­me se află și VITAMINA D, a cărei faimă a cres­cut de când a fost inclusă pe lista medica­men­telor anti-Covid. În prezent, ea figurează într-o mulțime de pre­parate și este men­ționată pe eti­chetă. Atenție la administrarea ei în ex­ces. O hipervitaminoză D poa­te provoca stări de grea­ță, con­stipație, dureri de cap, slăbiciune muscu­lară ori pietre la rinichi. De aceea este recoman­dabil să veri­ficăm și să fa­cem calculul conți­nutului de vitamina D din toate suplimentele nutritive și alimen­tare pe care ni le administrăm. Institutul european pentru Eva­lua­rea Riscurilor recomandă o doză zilnică de 20 µg (= 800 UI – adică Unități Internaționale). Dar luând în considerare diferențele individuale, în funcție de vârstă, gen și constituție fizică, e posibil să fie necesare doze zilnice de >2000 UI, pentru a corecta un deficit de vitamina D. Dacă supli­men­­tarea dozei este sau nu necesară, poate fi sta­bilit doar cu ajutorul unei analize de sânge.

Când e necesară vitamina D?

În mod normal, ar trebui să absorbim vitamina D prin alimentație și expunerea la soare. În timpul iernii, nivelul de vitamina D din sânge scade, din cauza gradului mai redus de lumină. Dar asta nu înseamnă că în lunile de iarnă este automat reco­man­dată administrarea vitaminei D. Ea le este utilă doar oamenilor care ies puțin în aer liber, de pildă, pentru că locuiesc în azile de bătrâni sau își petrec toată ziua într-un birou. De la o vârstă în­colo, orga­nismul produce mai puțină vitamina D, mai ales în cazul femeilor. Printre motive se pot număra și nivelul mai ridicat al procentului de grăsime cor­porală, faptul că ieșim mai rar la soare sau că folosim o cremă solară cu un factor ridicat de protecție.

De ce tocmai vitamina D?

„Vitamina soarelui” servește la menți­nerea unui nivel constant de calciu și fos­for și este, așa­dar, un factor crucial pentru metabolismul osos. Ea joacă de asemenea un rol în buna funcționare a tiroidei și în formarea celulelor sănătoase ale pielii. Vitamina D are și un rol imunomodulator și este implicată în secreția de insulină. Adeseori, este recomandabil să luăm vita­mina D în combi­nație cu alte suplimente alimentare, precum vita­mina K2 (meta­bo­lismul osos, coagularea sân­ge­lui), calciu (meta­bolismul osos, deficit de calciu) sau magneziu (mușchi, nervi).

Carența de vitamina D este una dintre cele mai frecvente avitaminoze: un studiu efectuat asupra a peste 50.000 de persoane a relevat că, mai mult de 40% din populația europeană este afectată de deficitul de vitamina D. Alte studii atestă că vita­mina D poate preveni infecțiile respiratorii acute, mai ales în cazul copiilor care suferă de astm. Și persoanele care suferă de BPOC (boala pulmo­nară obstructivă cronică) și de o carență de vita­mi­na D pot beneficia în urma administrării ei.

Surse de vitamina D

Vitamina D se găsește mai ales în pește. Însă conform datelor prezen­tate de Institutul Robert Koch, aportul mediu de vitamina D prin alimen­tație este la adulți doar între 2-4 µg, iar la copii și adolescenți e încă și mai mic.

Cea mai importantă sur­să de vitamina D ră­mâne lumina solară. În cazul ex­punerii cores­pun­zătoare la radiațiile sola­re, pielea poate produce circa 80% din necesarul de vitamina D. Cea mai bună cale de a ne aproviziona cu această vitamină este să stăm în aer liber și să ne expunem lu­minii soarelui, fără a folosi o cremă de protecție solară. Se estimează că vara este suficient să ne expunem timp de zece minute, un sfert din suprafața pielii, luminii directe a soarelui, fără a o proteja cu cremă. Între octombrie și martie, intensita­tea ra­dia­ției solare scade, motiv pentru care în această perioadă ar trebui să stăm la soare semnificativ mai mult timp, res­pec­tiv până la 130 de minute. De notat, însă, că geamurile ferestrelor nu lasă să treacă razele UV cu unde scurte, ne­ce­sare organismului pentru producerea vitaminei D.

Simptome ale carenței de vitamina D

* Slăbiciune musculară și crampe mus­culare.

* Dureri musculare.

* Dureri de oase.

* Fragilitatea oaselor (osteopo­roză).

* Mâini transpirate.

* Stări de spirit schimbătoare.

* Oboseală.

* Tulburări ale somnului.

4 întrebări legate de vitamina D

Instituțiile care se ocupă de protecția consu­matorului, dar și organismele inter­naționale pen­tru sănătate, iau periodic poziție în raport cu te­mele actuale vizând vitamina D. Iată răspunsurile la întrebările cele mai frecvente:

1. Este indicat să luăm vitamina D pen­tru prevenirea Covid-19?

„Studiile actuale indică o potențială legătură între un nivel scăzut de vitamina D și un risc cres­cut de a face infecție SARS-CoV-2 sau de a dez­volta o formă severă de Covid”. Rezultatele nu sunt însă suficiente pentru dovedi o relație clară cauză-efect. De aceea, nu există nicio recoman­dare oficială vizând administarea profilactică a vita­minei D.

2. De ce are nevoie organismul la bătrâ­nețe de mai multă vitamina D?

Corpul produce vitamina D în straturile supe­rioare ale pielii. La bătrânețe, însă, procesul se desfășoară tot mai greu, de aceea, printre persoa­nele cărora li se recomandă preparate cu vitamina D se numără rezidenții azilurilor de bătrâni, pa­cienții geriatrici, vârstnicii care riscă să facă osteo­poroză sau să sufere căzături. În plus, și metabo­lismul necesită la bătrânețe mai multă vitamina D, de pildă pentru o bună sănătate a oaselor.

3. Ne poate proteja vitamina D de can­cer?

Organizația Mondială a Sănătății afirmă că, potrivit datelor disponibile în prezent, „nu există suficiente dovezi că vitamina D reduce riscul de cancer, boli cardiovasculare sau diabet zaharat de tip 2”.

4. Organismul nostru poate produce vi­tamina D mergând la solar?

Majoritatea solariilor bronzează cu ajutorul ultravioletelor A, cu undă lungă. Vitamina D se for­mează însă atunci când pielea este expusă la razele ultraviolete B, cu unde scurte.

În concluzie

Există numeroase motive pentru care e indi­cată administrarea vitaminei D. Însă trebuie să între­băm, de fiecare dată, medicul sau farma­cistul, dacă își are rostul o administrare suplimentară și, dacă da, în ce doză. Dar înainte de toate, trebuie să fim atenți și la interacțiunile cu alte medica­mente (cum ar fi, de pildă, glicozidele cardio­tonice) și la mo­mentul potrivit al administrării.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian