Întăritoare de primăvară

– Natura are plante miraculoase, care ne sunt de mare folos primăvara. Ele ne ajută să ne recăpătăm energia adormită și ne feresc de invazia extraterestră a virușilor, care vor să pună stăpâ­nire pe noi –

Ciupercile – depozit de vitamina D

Vitamina D activează celulele imunitare și reglează siste­mul imunitar. Cu toate acestea, formarea vitaminei de către orga­nism este stimulată doar de expunerea pielii la soare. Ciupercile sunt pline de vitamina D, mai ales Shiitake și gălbiorii. Ele întăresc și sistemul imunitar. Rețetă bogată în vitamina D: file de pește, cu sos de ciuperci și brânză.

Măceșele – sursă de vitamina C

Cel mai cunoscut susținător imunitar până în clipa de față este vitamina C, conținută în special în fructele de Măceș (Rosa canina). Tăiați fructele, scoateți semințele și perișorii cu o agrafă (sunt foarte pișcăcioși), turnați 200 ml apă clocotită peste 2 linguri de mă­­ceșe și lăsați la infuzat cel puțin 10 minute. Ceaiul are e­fect diure­tic, așa că ar trebui să beți și sufi­cient lichid.

Valeriana – combate stresul

OMS a identificat stresul drept una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătate ale secolului 21. Ne ține perma­nent încordați, alungă somnul, slăbește sistemul imunitar. Extractul de rădăcină de Valeriană este recomandat drept cam­pion în combaterea insomniei. N-are efec­te secundare. Somnul odihnitor ne întă­rește sistemul imunitar.

Cânepa-codrului – delicată și biruitoare

Planta cu flori roz, grupate în in­florescențe, conține poliza­haride care stimulează formarea celulelor de apărare a sistemului imunitar. În studiile științifice de laborator s-a de­monstrat că plan­ta are un efect antiin­flamator și chiar antiviral împotriva viru­su­rilor gripale de tip H1N1. Un­de nu ajută medicamentele, ajută Cânepa-codrului (Eupato­rium cannabinum).

Mere bătrânești din livadă – efect antioxidant

Rotunde și crocante, merele adevărate din livezile țărănești, crescute fără adaosuri chimice de gust și culori, sunt pline de fibre, flavonoide și polifenoli. Substanțele vege­tale conținute în ele au, de asemenea, efect antioxidant, la fel ca vitamina C. Așa-nu­miții polifenoli pot deveni chiar vizibili: dacă tăiați un măr din livadă, acesta devine rapid maro, spre deosebire de un măr lucios, crescut forțat – el rămâne proaspăt și alb pentru veșnicie.

Kalium phosphoricum

Nu este plantă, ci mineral, transformat în granule homeo­patice. Cine vrea să scape de bo­lile meteo, de amețeli și lehamite, să ia trei bobițe pe zi. Păstrează mintea clară și ageră.

Cătina – lămâia nordului

Colorate în portocaliu și lucioase precum chihlimbarul, fructele de Cătină iubesc costișele de munte și aerul nordului de pe țărmul Mării Baltice și al fiordurilor norvegiene. Crește și la noi, în zona aridă de dealuri, dar e ceva mai „slă­bucă” la puteri. 100 de grame de fructe de Cătină conțin 200 până la 1300 de miligrame de vitamina C – de trei ori mai mult decât conținutul de vitamina C al unei lămâi sau al unei portocale. Un impuls de energie pentru sistemul imunitar.

Păstârnacul – furnizor de zinc

Legumă dulceagă și aromată, nelipsit din supe și ciorbe, păstârnacul poate fi vândut în farmacii gata scos din pământ. Bogat în vitamina B2, vita­mina C, potasiu, fosfor, cupru și mangan, păstârnacul ne face organismul să bubuie de vitalitate. Doar 100 g de păs­târnac acoperă 10% din nece­sarul zilnic de zinc. Deficiența de zinc slă­bește sistemul imunitar, favori­zează debarcarea virușilor și lipsa de concentrare. El este im­plicat și în formarea și activarea celulelor imune. Sucul de păstâr­nac ames­tecat cu suc de sfeclă și morcov face să explodeze (chiar așa!) imu­nitatea.

IRINA RADU