Vești bune despre România

* La 15 ani de la ade­rarea la Uniunea Europeană, problemele de in­frastructură rămân unele dintre cele mai frus­trante cu ca­re ne con­frun­tăm. Punctul ne­vral­gic e cunoscut de toți: drumurile. Du­pă mai mulți ani de repetenție, România pare să fi găsit, în sfârșit, „ca­lea”. Sute de pro­iecte, legate de trans­portul pe asfalt, pe calea fe­ra­tă și pe roțile bi­cicletei au fost demarate, majoritatea, cu sprijin european *

Tren rapid Austria – Ungaria – România

În planul său de a relansa călătoriile cu trenul ca alternativă ecologică de transport, Comisia Europeană a anunţat recent că va spri­jini 10 legături fe­ro­viare transfrontaliere, printre care un confor­ta­bil tren de noapte Pa­ris – Veneţia, unul Ams­terdam – Barcelona, dar și legături între Catalu­nia şi Occitania. Printre conexiunile avute în vedere se numără și una care ne interesează în mod special: un tren rapid între Austria, Ungaria şi Ro­mânia. Cele zece proiecte-pilot se­lectate de Bruxelles ur­mează să permită rezol­varea problemelor de omolo­ga­re a mate­riale­lor şi a altor obstacole în calea legăturilor din­tre ţări. „Comisia va spri­jini a­ceste proiecte-pilot, fa­cilitând contac­tele între părţile implicate şi ofe­rind asistenţă”, a pre­cizat UE.

600 de milioane de euro pentru trenuri electrice noi

Primul dintre cele câteva zeci de trenuri fabricate de firma po­loneză Alstom, care ar urma să deservească mai multe rute interne de cale ferată din România, urmează să ajungă la Centrul de Testări Fe­roviare de la Făurei în luna iulie 2023, anunță Autoritatea pentru Re­formă Feroviară (ARF). ARF a încheiat un contract având ca obiect achiziția a 20 de trenuri electrice de lung parcurs, contract su­pli­mentat cu încă 17 trenuri. Conform clauzelor contractuale, ce­le­lalte trenuri urmează să intre în circulația comercială începând cu anul viitor.

Viteza maximă de rulare este de 160 km/h, trenul fiind compus din șase vagoane, dintre care două cabine de conducere și patru vagoane intermediare, și asigură 351 de locuri pe scaune. Valoarea totală a contractului se ridică la peste 600 de milioane de euro. Noile trenuri electrice vor lega marile orașe ale României pe rute ca Bucu­rești Nord – Brașov – Cluj, Cluj – Timișoara, Cluj – Suceava – Iași, București – Constanța sau București – Craiova – Timișoara – Arad.

„Săgeata albastră” prinde aripi

Automotoarele Desiro, cunoscute ca „Săgeata albastră”, sunt readuse la viață după reparații capitale, care presupun inclusiv amenajarea interioarelor cât mai aproape de starea lor originală. Primele două automotoare dintr-un contract de 50 sunt „ca noi” și au părăsit fabrica VFU din Pașcani. Con­form Aso­cia­ției Pro Infrastructură, care monitorizează la sânge acest do­meniu, mentenanța tre­nu­rilor a fost mereu lăsată în coada prio­rităților ope­ra­torilor fe­ro­viari pe seama dis­confor­tului călă­torilor. Pe lângă cumpă­ra­rea de trenuri noi, este și aceasta o ves­te bună pen­tru ama­torii de că­lătorii cu trenul.

Veriga lipsă de pe autostrada Cluj – Târgu Mureș, gata în 2023

La finele acestui an, la două decenii de la lansarea proiectului Autostrada Tran­silvania (A3), primele două municipii-reșe­dință de județ de pe traseul acesteia vor fi în sfâr­șit legate între ele. Este vorba despre tron­sonul dintre Cluj-Napoca și Târgu Mureș, din care mai e de finalizat doar o porțiune de apro­ximativ 17 kilometri, între Câmpia Turzii și Chețani. Lucrările pe acest lot au fost realizate în proporție de aproape 50%, înainte ca exe­cutantul să intre în faliment. Noua licitație a fost câștigată de o asociere austriaco-germană care a și început lucrările pe care dorește să le termine cu 8-9 luni mai repede decât ter­menul contractual. Tot în 2023, se preconi­zează că va fi terminat și sectorul dintre Nușfa­lău și Suplacu de Barcău. Șefii administrațiilor județene din Regiunea Nord-Vest i-au trimis, la începutul anului, o scrisoare deschisă premierului, în care cer accelerarea lucrărilor la Autostrada Transilvania. „După 20 de ani, această investiţie vitală pentru regiunea noastră necesită a fi urgentată pe toate căile legale”, subliniază oficialii.

Liber la biciclete în București

Primăria Generală a Capitalei a anunțat un pas important pentru dezvoltarea in­frastructurii pistelor pentru biciclete în Ca­pitală. A fost semnat contractul pentru ela­borarea unui master-plan, care să permită realizarea de investiții în transportul al­ternativ, pe bani europeni. „Acest docu­ment va sta la baza proiectelor de dez­voltare a unei rețele extinse de piste pentru biciclete, va identifica trasee optime atât pe străzile principale, cât și pe cele secun­dare, ținând cont de nevoile utilizatorilor actuali sau potențiali, de trafic, de zone de interes, dar și de dezvoltare urbanistică a unor zone din oraș. Rețeaua de piste pen­tru biciclete va fi conectată cu pistele deja existente și va face legătura între zo­nele rezi­den­țiale și locurile de mun­­că, de edu­­cație, zo­nele comer­cia­le, dar și cu lo­calitățile li­mi­trofe”, explică pri­marul ge­ne­ral Nicușor Dan.

Traseu de biciclete prin Apuseni

Județele Cluj, Alba și Bihor vor fi conectate prin piste de biciclete, printr-un proiect finanțat prin Programul Național de Redresare și Rezi­liență (PNRR). Contractul de finanțare ar urma să fie semnat chiar în cursul lunii Martie. „Avem la dispoziție trei luni ca să intabulăm traseul, iar până la finalul anului dorim să avem proiectul tehnic finalizat”, spun șefii celor trei județe. Alba, Clujul și Bihorul ar urma să fie unite în Munții Apuseni prin piste de biciclete pe o distanță de 227 de kilometri. Traseul se va numi „Velo Apu­seni” și este distribuit astfel: 99 km pe teritoriul judeţului Bihor, 92 km în Cluj, iar restul de 35 km în Alba. În 2026, traseul va fi deschis integral cir­culației. Valoarea proiectului este de peste 18 mi­lioane de euro.

Oradea, cel mai mare centru cultural din țară

Infrastructura unei țării înseamnă mai mult decât au­to­străzi, poduri și căi ferate. Înseamnă și stadioane de ca­litate (aici stăm bine, în sfârșit!), înseamnă și săli de spec­tacole (aici încă mai avem de recuperat, inclusiv în ora­șele cu mare tradiție culturală). Oradea le-o ia înainte unor orașe mai mari din țară și anunță lansarea licitației pentru execuția lucrărilor la Centrul Cultural Multifunc­țional. Clădirea va avea o sală principală cu o suprafaţă de peste 1.200 mp şi peste 1.000 de locuri, două săli secundare multifuncţionale, foaiere și un spaţiu de lucru cu specific cultural. Investiția se cifrează la peste 18 milioane de euro și va fi finanțată cu fonduri europene, prin programul transfrontalier România – Ungaria.