Vinuri si fructe – lecția moldovenească

ȚARA LA ZI

– Republica Moldova, inima noastră de dincolo de Prut, este, geografic vor­bind, o țărișoară: numai 33.846 km pătrați. România are 238.397 km pă­trați. Dar în ciuda unui teritoriu mic, moldovenii au reușit să dea lovitura pe piața internațională a vinurilor, fructelor și legumelor. Anul trecut au vân­dut mere în nu mai puțin de 30 de țări ale lumii! –

Grădina imperiului

Între Prut și Nistru, cele două mari râuri care măr­ginesc cea mai mare parte a pământului Basa­rabiei (Transnistria, o enclavă situată dincolo de Nistru, este o republică separatistă, nerecu­nos­cută de Chișinău), relieful vălurește molcom, abia atin­gând o altitudine maximă de 430 m. Culturile agri­cole urcă până pe spinarea acestor coline, care își urmează una alteia, ca niște valuri uriașe, oprite în loc, încremenite. Un colț de lume cu pământ fertil, însorit, prielnic pentru pomicultură și viticultură, dar și pentru zarzavaturi, pe văile prelungi, conec­tate ca spițele unui arbore genealogic. În 1812, Basarabia a fost acaparată de Imperiul Țarist și transformată în gubernie. Între cele două războaie mondiale, s-a unit cu România, dar după cel de-al Doilea Război Mondial, a revenit sub stăpânirea Moscovei, fiind numită republică sovietică. Abia în 1991, pe fondul dezagregării U.R.S.S.,    și-a de­cla­rat independența. Pentru regimurile țarist și so­vietic, Basarabia a fost o sursă excelentă de fructe și legume, dar și de vinuri, cele mai că­utate fiind vi­nurile dulci. Cultura tutu­nu­lui a fost, de aseme­nea, foarte răs­pân­dită în timpul comunismului. După obținerea independenței, Republica Mol­dova a continuat să exporte masiv vi­nuri, fructe și legu­me pe piața ru­sească, persistând într-o dependență co­mercială care a fost abil utilizată, de-a lungul timpului, de autoritățile de la Moscova, atunci când politica liderilor de la Chișinău nu le era pe plac. Orice in­terdicție, motivată oficial de rezulta­tele neconforme ale unor controale fitosanitare, afecteau vânzările de fruc­te, legume și vinuri din Republica Moldova către Rusia. La Chișinău se instala panica. Unde vor vinde recolta? Găsirea unor noi piețe era, așadar, vitală. O mână de ajutor a venit din partea Uniunii Europene, prin sem­na­rea unui acord de asociere, intrat în vigoare, pe deplin, în 2016.

Vinuri moldovenești

În anul comercial august 2010/ iulie 2011, vân­­ză­rile de vinuri moldovenești pe piața euro­peană au atins 10.692.900 l, potrivit datelor fur­nizate de Comisia Europeană. După semnarea acor­dului de asociere, în anul comercial august 2016/ iulie 2017, au ajuns în Uni­unea Europeană 31.912.300 l. Vârful a fost atins în 2019/2020, când au fost expe­diați pe piața comunitară 40.529.300 l. După aceea, pe fondul pandemiei Covid-19 și al altor ne­ajunsuri economice și climatice, volumul a scăzut la 28.889.800 l. Oricum, este triplu față de acum zece ani. România este cel mai important partener în comerțul cu vin: 10.067.200 lei, în 2021/2022. Vi­nuri moldovenești mai ajung în Cehia, Po­lonia, Lituania, Germania, Olanda etc. Li­corile sunt li­vrate, desigur, și pe piețe din afara Uniunii Euro­pene. Continuă să fie vândute în Rusia și Belarus. De remarcat că valoarea financiară a vinurilor livrate în 2020 pe piața din România a depășit valoa­rea financiară a celor expediate pe piața din Rusia: 21.500.000 dolari vs 10.800.000 dolari. În Belarus, însă, valoarea a fost mai mare: 22.700.000 dolari. Valoarea totală a exporturilor de vinuri moldovenești, atât pe piața UE, cât și non-UE, a fost, în 2020, de 134.000.000 dolari, potrivit site-ului oec.world. Conform acestor date, Re­publica Moldova s-ar plasa pe locul 20 în lume, în clasa­mentul ex­portatorilor de vinuri.

Mere pentru India

Moldova de dincolo de Prut se situează, de ase­menea, printre cei mai importanți exportatori de mere din lume. Date furnizate de Comisia Euro­pea­­nă arată că, în 2021, Republica Moldova a ocu­pat locul 11, la nivel mondial, cu 206.123 t vândute pe tot mapamondul. În acel an, merele moldove­nești ar fi ajuns în 18 țări. Anul trecut, au fost ex­por­tate în 30 de țări, potrivit site-ului east-fruit.com. Cantitativ, Repu­bli­ca Moldova a întrecut la ex­porturi țări ca Serbia, Olan­da, Argentina și Gre­­cia. În anul următor, Mol­dova s-a clasat pe locul 10, cu peste 225.000 de tone exportate. La începu­tul aces­tui an, merele moldo­ve­nești au ajuns, în pre­mieră, în India: 100 de tone au fost expediate, în lu­na ianuarie, din portul Constanța și au ajuns în por­turile Mumbai și Chennai    (sursa: eurofresh – distribution.com). Republica Moldova este, de asemenea, unul dintre cei mai importanți ex­por­tatori de prune de pe planetă, cu aproximativ 50.000 tone livrate anual, pe piețele internaționale. Jumătate din exporturi ajung în spațiul comunitar, iar Germania este unul dintre cei mai semnificativi parteneri: de la câteva sute de tone cumpărate în 2017, piața ger­mană a înghițit, în 2021, câteva mii de tone de pru­ne. Alte destinații europene: Austria, Polonia, Olan­da, România. Pe lângă prune, mai a­jung din fermele moldovenești pe piața europea­nă: struguri de masă, piersici, pere. Totodată, din fer­mele basa­rabene sunt exportate cereale și semințe de floarea soarelui. Autoritățile de la Bruxelles au decis anul trecut să scutească de taxe o serie de produse agri­cole din Republica Moldova, pentru a o ajuta să treacă peste dificultățile provocate de războiul din Ucraina.

Câteva explicații

Sunt admirabile aceste reușite comerciale ale Moldovei de peste Prut, în comerțul cu fructe și vinuri. Care să fie secretul acestui succes? În pri­mul rând, structura economiei: agricultura este ra­mura cea mai importantă din Basarabia, jumătate din teritoriul țării este teren arabil. Ca să câștige bani din piețele internaționale, Republica Moldova vinde mărfurile de care dispune cel mai mult: mărfurile agricole. În al doilea rând, a contat foarte mult și deschiderea pieței europene, pe fondul evoluției geopolitice, după 2014. Aici, un rol important îl joacă și România: Republica Moldova a devenit un partener comercial redutabil, în timp ce dependența de piața rusească a scăzut. În al treilea rând, există investiții ale unor companii din Vest în agricultura din Rep. Moldova. În al patrulea rând, producătorii moldoveni, prin organizațiile de profil, au fost receptivi la metodele și tehnologiile occidentale de cultură, depozitare, ambalare și mar­keting. În Basarabia există experți olandezi care se implică în crearea unor lanțuri logistice func­ționale. În al cincilea rând, reprezentanții sec­torului agricol au promovat în mod activ produsele agro-alimentare disponibile pentru export. Pentru ca 100 t de mere moldovenești, o cantitate, până la urmă, nesemnificativă, să ajungă în India, cu sigu­ranță a fost nevoie de un demers convingător, din partea unor specialiști în marketing. Este posibil să fie o operațiune a unor traderi, nu mai contează: merele din Republica Moldova au ajuns, pentru prima oară,    la Mumbai! Prin com­pa­rație, România a exportat, în anul comercial 2021/2022, pe piețele terțe (din afara Uniunii Europene), 23 t de mere! La capitolul cultura mă­rului, basarabenii ne bat… măr! Producția lor anua­lă depășește 500.000 t, noi obținem, undeva, la 450.000 t, într-un sezon bun. Pe lângă această can­titate, mai importăm vreo 100.000 t pe an, in­clusiv din Repu­blica Moldova. A existat un sub-program, în cadrul Planului Național de Dezvol­tare Rurală (PNDR), finanțat de la bugetul euro­pean, dar, spre deosebire de sectorul vitivinicol, care a absorbit banii eu­ropeni, sectorul pomicol ro­mânesc nu a reușit acest lucru. Sigur, sunt ferme po­micole moderne în Ro­mânia, fruc­tele lor ajung în hyper­marketuri sau la procesare, însă nu existăm pe piața internațională a fructelor și le­gu­melor, în timp ce, iată, Republica Moldova a vândut numai în India o cantitate de patru ori mai mare decât am vândut noi în toate țările din afara Uniunii Europene! Cred că de­cidenții noștri ar tre­bui să treacă Pru­tul și să primească o lecție de agri­cul­tură de la frații noș­tri basarabeni.