Plante de pe marginea drumului

Plantele medicinale culese cu mâna noastră sunt ceva cu totul și cu totul deosebit. Ne fac să ne simțim coparticipanți activi la pre­venirea și vindecarea unor probleme de sănă­tate, fără a fi obligați să parcurgem cine știe ce distanțe sau să ne aventurăm adânc în pustietatea și sălbăticia unor zone. Multe dintre plantele prie­tenoase cu sănătatea cresc chiar pe marginea unor drumuri din apropiere.

Locul sănătos

Cel mai sănătos loc pentru culegerea lor este, firește, propria noastră grădină, unde știm sigur că pământul și plantele sunt ferite de substanțe dăunătoare. Dar plantele medicinale pot fi culese și în natură, chiar și de pe marginea unor drumuri, cu condiția ca acolo să nu fi fost folosite chimicale sau pesticide. Evitate trebuie, în schimb, pămân­turile industriale lăsate în paragină și suprafețele agricole cultivate în scopuri comerciale.

Pe toate celelalte drumuri este valabilă regula „celor 4 metri”, adică evitarea culegerii plantelor la mai puțin de 4 m de lângă drum. Acolo, plantele sunt considerate a fi „sigure”, dar trebuie, evident, să fie curățate temeinic înainte de folosire.

Pătlagina „ascuțită”

(Plantago lanceolata)

Părți folosite: Frunzele, florile (ca niște țepi lungi) și semințele.

Probleme de tratat: Răceală, tuse persistentă, tuse sea­că, bronșită, inflamații ale mucoasei bucale și faringiene, înțepături de insecte, constipație.

Forme de utilizare: Ceai, tincturi, băi, com­pre­se, gargară, semințe, suc proaspăt stors.

Acțiune: Expec­to­rant, calmant, astringent, antiinflamator, anti­bacterian, antispastic, coagulant al rănilor.

Pătlagina „lată”

(Plantago major)

Părți folosite: Frunzele, florile („țepi” lungi), semințele.

Probleme de tratat: Tuse, înțepături de insecte, constipație ușoară, bășici (pustule).

Forme de utilizare: Ceai, tinctură, semințe (ca laxativ ușor), comprese (împotriva înțepăturilor de insecte), plasturi (în caz de bășici, la nevoie). Pen­tru „plasturi”: se frământă o frunză ușor între palme și se aplică pe zona iritată (înainte ca bășica să se spargă) ca un fel de „tam­pon” între picior și ciorap.

Acțiune: Cal­mant (al tusei), an­tiinflamator, anti­bac­terian, astrin­gent. În general, are un efect mai re­dus decât pătla­gina as­cu­țită.

Socul negru

(Sambucus nigra)

Părți folosite: Florile.

Probleme de tratat: Răceli cu stare febrilă, infla­mații ale cavității bucale și faringiene, dureri reumatice și dureri nervoase.

Forme de utili­zare: Ceai, tincturi, băi.

Acțiune: Sudori­par, diuretic, diluant al secre­ției bronhice.

Traista-ciobanului

(Capsella bursa pastoris)

Părți folosite: Părțile aeriene înflorite.

Probleme de tra­tat: Menstruație abundentă sau prelungită, leziuni ușoare, sângerânde, ale pielii, hemoragie na­zală (epistaxis).

Forme de utilizare: Ceai, tincturi, decoct, tamponări, comprese.

Acțiune: Hemo­sta­tic intern și extern, hi­potensor (în doză mi­că), hipertensiv (în do­ză mare), întăritor al inimii și al ritmului cardiac.

Mușețel

(Matricaria chamomilla)

Părți folosite: Capitulele (inflorescențele).

Probleme de tratat: Probleme gastro-intestinale și menstruale, derma­tite și inflamații ale mucoasei, afecțiuni ale căilor res­piratorii, a­fec­țiuni din zona anală și genitală.

Forme de utilizare: Ceai, tinctură, băi, spă­lături, comprese, cata­plasme, gargară, alifie, inhalații.

Acțiune: Anti­infla­ma­tor, antispastic, ci­ca­trizant, antibacterian.

Panseluța

(Viola arvensis)

Părți folosite: Planta în­florită.

Probleme de tratat: Boli de piele ușoare, cu formare de scuame, neurodermită la sugari, mâncărimi, acnee, ca­tarul căilor respiratorii, reu­­matism, răceală cu febră.

Forme de utilizare: Ceai, băi, spălături.

Acțiune: Calmantă (piele și mâncărimi), depurativă (cu­răță sângele), antiinfla­ma­torie.

Rețetă

Spălături cu Panseluță   

Împotriva mâncărimilor pielii, a neurodermitei, pentru curățirea zilnică a pielii, pentru calmarea pielii iritate, cu tendință de inflamare.

Ingrediente: Flori uscate, un burete moale sau o cârpă de bumbac.

Preparare: – Se opărește 1 pumn de plantă cu 1/2 l de apă dată în clocot. – Se lasă să se pătrundă 20 de minute. – Se strecoară într-un lighean mic (sau castron).

Utilizare: Se înmoaie buretele sau cârpa în ceai și se stoarce ușor. Se tam­ponează „blând” zonele de piele afectate și se lasă li­chidul să se usuce pe piele. Se unge, apoi, pielea cu o cremă (dacă e nevoie). Se repetă tratamentul de două ori pe zi, până la dispariția problemelor.

Coada-racului

(Potentilla anserina)

Părți folosite: Frunzele și florile.

Probleme de tratat: Ciclu menstrual dureros, diaree ușoară, inflamația mucoasei bucale și faringiene, răni care se vindecă greu.

Forme de utilizare: Ceai, tinctură, gar­gară.

Acțiune: Efect an­­ti­inflamator, astringent, ușor constipant, antispastic.

Rețetă

Tinctură de Coada-racului

Împotriva crampelor provocate de ciclu, a diareei nespecifice, a inflamațiilor mucoasei din cavitatea bucală și faringiană, a durerii membrelor.

Ingrediente: Coada-racului, proaspătă sau uscată, alcool de 70º.

Preparare: – Se mărunțește planta și se umple 2/3 dintr-un borcan curat (cu capac), apăsând-o bine. – Se toarnă alcoolul peste ea, cât s-o aco­pere de 1 deget. – Se închide bine borcanul și se lasă planta să se pătrundă într-un loc cald (nici însorit, nici complet întunecos) între 4 și 6 săptămâni. – Se scutură bine borcanul o dată pe zi. – Se strecoară tinctura printr-o sită deasă sau o bucată de pânză de bumbac și se toarnă în sticluțe maro, cu picurător. Poate fi păstrată cel puțin 2 ani.