Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

VALENTIN VIERU (Primar PNL al municipiului Moinești, jud. Bacău): „Răsplata maximă e când lumea îți zâmbește pe stradă”

PRIMARII NOȘTRI

Jurist de profesie, Valentin Vieru lucrează în Primăria Moinești de 33 de ani. A fost viceprimar timp de două mandate și, tot de atâtea, e primar. Experiența ca funcționar public l-a făcut să câștige primul mandat cu un scor de 68 la sută din voturi, dar l-a și ajutat în munca cu oamenii, atât cu cei din echipă, cât mai ales cu cei din oraș, care i-au acordat și votul, și încrederea lor. Văzute din afară, realizările cu care întregul oraș se mândrește azi nu fac decât să confirme că și unii, și alții sunt, împreună, pe drumul cel bun.

„Un spital cu 120 de medici”

– Cum au reacționat colegii dvs. din primărie când ați ieșit câștigător în alegeri?

– Pentru cei mai mulți a fost o surpriză, pentru unii plăcută, pentru alții, nu prea. Când colegul tău de până mai ieri ți-a devenit șef, trebuie să ai o alt­fel de abordare. Unii colegi nu au înțeles asta de la în­ceput, dar astăzi suntem o echipă omogenă și facem, zic eu, treabă bună împreună.

– Se vede asta și în viața cetățenilor din Moi­nești?

– Bineînțeles, pentru că avem numeroase reali­zări cu care ne mândrim. Avem, la acest moment, 32 de proiecte în derulare, plus alte patru semnate recent, pe PNRR, deci, în total, 36. Valoarea aces­tor proiecte depășește 50 de milioane de euro.

– Haideți să amănunțim puțin!

– Domeniile prioritare pen­tru administrația muni­ci­piu­lui Moinești sunt sănă­ta­tea, educația și infrastructura. Am să încep cu sănătatea. La Moinești, avem unul dintre primele trei spitale din țară acreditate ca servicii me­di­ca­le. Dacă acum 15 ani spitalul avea 28 de medici, astăzi are 120 de medici care locuiesc aici, în oraș. Unii dintre ei își cons­truiesc case, altora pri­măria le-a pus la dispoziție 39 de lo­cuințe de serviciu. În timp, am accesat pro­iecte de peste zece milioane de euro doar pentru reabili­ta­rea și modernizarea blo­cu­lui operator al ma­ternității și extin­derea unității de pri­miri ur­gențe. Am achi­zițio­nat aparatură me­dicală de vreo trei milioane de euro în ultimii doi ani, atât pe fonduri europene, cât și printr-un parte­neriat cu Ministerul Sănătății. Spitalul din Moinești e singurul din Moldova care are heliport, pe care l-am realizat cu bani din bu­getul local. La sfârșitul anului trecut, am accesat un proiect ce trebuie finalizat până în noiembrie 2023, prin care va fi schimbată toată instalația electrică a spitalului. 70 la sută sunt bani europeni, iar 30 la sută – un milion de euro – trebuie să pu­nem noi, din bugetul local.

8 milioane de euro investiți în școli

– Să continuăm cu educația…

Primăria Moinești

– Noi considerăm că o localitate care nu are preo­cupare pentru educație nu are viitor. Și atunci am mers pe linii de finanțare atât prin PNDL, cât și pe fonduri europene, și am modernizat toate școlile. În ultimii cinci ani, vreo opt milioane de euro au fost investiți în școli, care au fost reabi­litate în totalitate. La sfârșitul lunii februarie a acestui an, toate școlile au fost dotate cu table smart, calculatoare, proiectoare, iar peste jumă­tate din elevii școlilor din Moinești au tabletă proprie.

– Infrastructura?

– La începutul mandatului meu, în 2016, erau 64 de străzi neasfaltate. Dintre acestea, până acum au fost asfaltate 46. Pe celelalte nu le-am putut as­falta încă, deoarece avem în derulare un alt proiect, de extindere a rețelei de apă și canalizare, în valoa­re de 19 milioane de euro. Am realizat două stații de epurare de canalizare menajeră, care au costat îm­preună 13.000.000 euro, una a fost reabilitată, cea­laltă construită de la zero. Am realizat câteva poduri, mai avem câteva pe Programul „Anghel Sa­ligny”. Municipiul Moinești avea aproximativ 21.000 de locuitori la recensământul din 2011. Acum s-ar părea că populația a mai scăzut, cu plecarea la muncă în străinătate, dar per ansamblu, valoarea proiectelor noastre e mult peste localități de același nivel. Ca număr de proiecte accesate, pe județul Bacău, am depășit chiar și municipiul-reșe­dință de județ.

Un alt proiect de in­fra­structură la care țin foar­te mult este cel de mobili­tate urbană. Suntem sin­gurii din ADR Nord-Est care au accesat un proiect ce pre­vede 48.000m² de pa­vele în zonele dintre blocuri, tro­tuare noi, toate cablu­rile îngropate, se rea­lizea­ză 8,5 km de piste de bici­clete, opt sta­ții de biciclete smart, sis­tem de supra­ve­ghere și un trafic supravegheat dintr-un dispecerat la pri­mărie. Proiectul este realizat deja în proporție de 65-70 la sută, iar valoarea lui este de 15 mi­li­oane euro din fon­duri europene și trei milioane de eu­ro din bugetul lo­cal. Din păcate, suntem în situația în care nu ne mai ajung banii pentru finanțări și actualizări de prețuri. Pentru un proiect licitat acum doi ani, de exemplu, vă dați seama la ce prețuri s-a ajuns astăzi, iar diferențele trebuie să le achităm din bugetul local. Neavând asemenea sume, am fost nevoiți să ac­cesăm credite de licitație publică, cu care am aco­pe­rit cheltuielile. Vor urma câțiva ani în care vom plăti aceste datorii, dar nu puteam aștepta, cons­tructorii nu lucrează dacă facturile nu le sunt plătite. Primăria Moinești funcționează cu 33,5 la sută din bugetul propriu și se dezvoltă cu 66,5 la sută, fără ajutor de la Guvern sau Consiliul Jude­țean Bacău.

– „Moinești – stațiune turistică de interes local”. Ce acoperă această recomandare?

– Statutul de stațiune turistică de interes local l-am obținut în 2017, pentru o zonă a municipiului Moinești, un parc de cinci hectare cu izvoare de apă minerală. În acea zonă există o clădire a cărei construcție a început înainte de Revoluție, dar nu a mai fost finalizată. A fost trecută în patrimoniul Ministerului Sănătății prin hotărâre de Guvern și împreună am depus la Compania Națională de In­vestiții un proiect pentru înființarea unei secții sanatoriale balneare. E o clădire de șapte etaje plus parter, cu spații de cazare și de tratament, un proiect în valoare totală de 11 milioane de euro.

Patria dadaiștilor

– Ce alt gen de atracții au cei care vin la Moi­nești, fie ca turiști, fie la tratament?

Moinești

– În anul 2016, am inițiat Montpesa, o asociere între stațiunile Moinești, Târgu Ocna și Slănic Moldova, orașul Dărmănești, comunele Zemeș, Măgirești, Dofteana și Asău. Împreună, vrem să realizăm un circuit turistic pentru oricine vine în zonă. Nu-i poți ține pe cei ce vin doar în perimetrul unei singure localități, fie ea și o stațiune renumită, iar zona are suficiente atracții pe care ar fi păcat să nu le punem în valoare. Slănic Moldova, „Perla Moldovei”, e o stațiune cunoscută pentru izvoarele sale, Târgu Ocna are salina, la Dărmănești e barajul de la Valea Uzului, la Măgirești, un muzeu al răze­șilor găzari, iar lângă noi, la Tescani, este Muzeul „George Enescu”.

– În orașul Moinești s-a născut și Tristan Tzara. Îi marcați în vreun fel personalitatea?

– Municipiului Moinești i se mai spune și Dada City, datorită festivalului dedicat lui Tristan Tzara. În fiecare an, din toată Europa, ba chiar și din Ame­rica, vin la noi personalități ale curentului dadaist, al cărui reprezentant de seamă a fost Tzara. După Brâncuși, Tristan Tzara este cea mai cunoscută per­so­nalitate a României, la nivel mondial. În pan­demie nu am putut organiza festivalul, dar ne adu­năm forțele să-l putem relua anul viitor.

– Dincolo de proiecte și finanțări, ce caracte­rizează viața unui primar? Care sunt bucuriile și tristețile unui funcționar public?

– Satisfacția muncii pentru primar e atunci când cetățeanul e mulțumit, când mergi pe stradă și toată lu­mea zâmbește, îți mulțumește. E vorba de impli­care, trebuie să lucrezi cu sufletul. Asta le spun și colegilor mei, că dacă ți-ai ales să lucrezi la pri­mărie, nu trebuie doar să-ți iei salariul de aici, tre­buie să pui și un pic de suflet, pentru că ceea ce rămâne în oraș rămâne și datorită ție, ca om.

– Cât de departe este Bucureștiul de Moinești?

– În kilometri, e destul de departe, îți trebuie vreo patru ore să ajungi până acolo. Metaforic vor­bind, despre București am o vorbă: dacă nu lingi clanțele pe acolo, ruginesc. Nu întotdeauna am ve­nit de acolo cu satisfacția depla­sării cu folos, nu în­totdeauna am fost bucuros de ce am văzut. Poate se mai muncește, pe ici, pe colo, dar la instituțiile centrale nu se mun­­­cește ca la cele locale. Atâta cât mer­ge, căruța țării e trasă de primari.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian