Măsuri anticancer

Atenție la nitrați!

Se estimează că o treime din cazurile de cancer provin din alimentația nesănătoasă. Odată cu hrana, introducem în corp substanțe cancerigene, cum sunt și nitrozaminele din mezeluri sau afumături (fie că e vorba de carne, pește sau brânză). Este în continuă creștere și conținutul de nitrați al legu­melor, precum și al apei de băut. OMS recomandă ca adulții să nu ingereze mai mult de 220 miligrame de nitrați pe zi. Limita maximă admisă pentru apa potabilă (inclusiv cea minerală) a fost stabilită la 50 miligrame/litru. Cantitatea de nitrați din diverse legume consumate curent, ca salata verde, spa­nacul, ridichile și sfecla roșie, atinge însă un nivel îngrijorător (5000 mg/kg, potrivit măsurătorilor). În schimb, mult mai redusă este ponderea compu­șilor de azot din brânză: cele 60 mg/kg la ieșirea de pe linia de producție scad până la 4 mg în urma pe­rioadei obligatorii de depozitare, de patru săptă­mâni. Cea mai bună măsură de prevenție anticancer este, așadar, o hrană echilibrată care constă, pe cât posibil, din alimente bio.

Lămâie contra nitrați

Chiar dacă apa de la robinet, turnată în pahar, pare limpede, puteți fi siguri că în ea se re­găsesc și săruri ale acidului azo­tic. De aceea, înainte s-o beți, ar fi bine să-i adăugați puțină zeamă de lămâie proaspăt stoarsă. Vitamina C din sucul de lămâie va împiedica nitrații și nitriții introduși în tubul di­gestiv să se trans­forme în nitroza­mi­nele generatoare de boli maligne.

Eficiența filtrelor de apă potabilă este con­tro­versată. Dintre cartușele filtrante care se înlocuiesc periodic, cele mai multe nu rețin nitrații, azbestul și sărurile anorganice. Iar dacă nu sunt schimbate la timp, conform indicațiilor producătorului, există pericolul infestării lor cu germeni patogeni, care vor trece în apa de băut. Sistemele de filtrare cu osmoză inversă sunt singurele capabile să elimine 99 – 99,5% din substanțele nocive, prezente în apa din rețeaua publică.

Protecție cu legume și fructe

Există anumite legume care pot bloca dez­voltarea cancerului gastric și intestinal, se pre­su­pune că și a celui pulmonar: broccoli, varza albă, conopida, varza de Bruxelles, varza chinezească. În general, meniul nostru zilnic ar trebui să cuprindă 500 de grame de legume și 500 de grame de fructe, într-o paletă amplă de nuanțe cromatice: roșu, galben, verde și por­tocaliu. O asemenea combinație de legume sau fructe divers colorate, de exemplu într-o salată, încântă privirea și totodată ne oferă o sumă de pig­menți vegetali și alte substanțe cu valoare terapeu­tică. Așa cum este, de pildă, flavonoidul numit quercetină, un puternic antioxidant, care micșo­rează riscul de apa­riție a cancerului de colon, prin diminuarea dras­tică a concentrației de radicali liberi și inacti­varea agenților cancerigeni din intestin. Quercetina se găsește mai ales în ceapa roșie, broc­coli, măs­line, citrice, mere, struguri, coacăze negre și cele­lalte fructe de pădure, cireșe, dar și în vinul roșu, ceaiul verde și cafea.

Roșu – o culoare anticancer

Deosebit de interesant este licope­nul, pigmentul care colorează pătlă­ge­lele roșii. El fortifică inima și sistemul circulator și ne ajută să prevenim bolile maligne. Un exemplu: când mâncăm o bucată de slănină afumată sau o porție de cârnați prăjiți, sărurile acidului azotic utili­zate la procesul de afu­mare a cărnii se transformă în nitro­zamine, substanțe cu potențial cance­rigen. Dacă însă vom pune lângă delica­tesa afumată și o salată de roșii, situația va fi com­plet diferită, deoarece lico­penul din roșii blochează apariția nitroza­mi­nelor. Noi preferăm de obicei să mâncăm roșiile crude, dar specialiștii americani au descoperit că, în mo­mentul când ele sunt prelucrate ter­mic, li­copenul se asimilează mai rapid în organism și produce efecte mai puternice.

Constatarea este valabilă, de altfel, și pentru alte legume. Probabil ați fost întot­deauna convinși că este mai sănătos să consumați morcovii cruzi. Dim­potrivă, autorii unui studiu au dovedit că, dacă îi fierbem sau îi gătim la aburi, ei devin și mai folo­sitori pentru sănătatea noastră. Fiindcă, sub influen­ța temperaturii ridicate, se formează în morcovi o mare cantitate de fenoli, care ne protejează orga­nismul contra noxelor din mediu, reducând astfel riscul de cancer. Îndeosebi locuitorii orașelor au corpul încărcat de substanțe nocive. Ca anti­dot, preparați-vă de două ori pe săptămână o re­țetă cu broccoli. Leguma soră cu conopida con­ține sulfo­rafan, un com­pus natural de sulf, care oferă pro­tecție anticancer.

Se știe că un consum exagerat de grăsimi ani­male face să crească peri­colul de cancer intestinal. Însă dacă mâncăm regulat ceapă crudă, riscul va re­veni la un nivel scăzut. Iar băr­baților li se reco­man­dă să consu­me frecvent linte, năut, fasole uscată, semințe de in, tărâțe de ovăz și toate legumele din familia verzei. Substanțele bioactive din aceste alimente îndepărtează amenințarea cancerului de prostată.

Și ce ar trebui să bem?

În lupta contra cancerului nu este importantă doar mâncarea. Există și câteva băuturi care ne pot fi de ajutor. În primul rând merită amintit, desigur, ceaiul verde. Numeroase studii au demonstrat ac­țiunea lui profilactică, mai ales în raport cu cance­rul gastric, cutanat și pulmonar. Totodată, catehi­nele din compoziția licorii verzi combat eficient vas­cula­ri­zarea tu­morilor, împiedicând răs­pândirea lor în corp prin meta­staze. Cer­cetătorii japonezi au observat că și berea scade ris­cul de cancer. Biofla­vonoidele din hamei ani­hilează în orga­nism sub­stanțele cancerigene provenite din fumul de țigară, ca și pe cele ce iau naștere în tim­pul prăjirii cărnii sau a peș­telui. Iar în pielița strugurilor negri, respectiv în vinul roșu, se găsește resveratrolul, un polifenol care neu­tralizează radicalii liberi, acei inamici în­verșunați ai integrității celulelor.

Stop tutun!

V-ați convins că este în interesul dvs. să vă lăsați de fumat, dar vă temeți că nu veți reuși? Procurați-vă tinctură de Ghințură (se vinde în ma­gazinele naturiste), puneți 30 de picături într-un pahar cu apă călduță și faceți gargară de mai multe ori pe zi. Așa ar trebui să vă eliberați de dorința acerbă de a aprinde o țigară. În cazul când proce­dura nu dă rezultatul scontat, încer­cați cu pulberea din rădă­cină de Kudzu. A­ceasta este o plantă originară din Extremul Orient, utilizată de multă vreme în me­dicina tradițională chineză. Apreciată pentru acțiu­nea ei detoxifiantă și regeneratoare, ea stimulează secreția de serotonină și dopamină, susținând efortul celor ce se străduiesc să-și de­pășească dependența de nicotină sau alcool. De aseme­nea, pentru a vă calma tensiunea nervoasă pro­vocată de renunțarea la țigări, puteți lua zilnic câte o bucățică de glucoză. Cu­noscută ca sursă de energie pentru sistemul nervos, glu­coza satisface în același timp pofta de dulce, care se declanșează atunci când ne abținem de la fu­mat. Ase­menea „simptome de se­vraj” sunt foar­te neplăcute și vă slă­besc voința. Pentru a le evita, mân­cați mai des roșii, vinete, conopidă și cartofi. Aceste legume conțin mici cantități de nico­tină, deci vă vor ajuta să suportați mai ușor lipsa ei și să rezistați tentației de a relua fumatul.