Bun venit în opoziție!

Dacă e ceva cu adevărat surprinzător în toată tevatura cu rocada guvernamentală, ieși­rea UDMR de la guvernare e, fără îndoială, vedeta! Poți nu­mă­ra pe degetele unei mâini anii în care „reprezentanții” ma­ghiarilor din România s-au aflat în băncile opoziției, după Revoluție! Un exercițiu de ci­nism și de ipocrizie fără egal, precum cel prac­ticat de UDMR în politica noastră, ia sfârșit, într-un context regional, combinat cu mult-trâmbițata nevoie de stabilitate, cu care și-a justificat combinațiile politice Klaus Iohannis. Ne așteaptă un lung șir de șicane, alternate cu lamentări din partea UDMR, care, brusc – să nu ne îndoim nicio secundă de asta! – va ve­dea realități pe care timp de un sfert de veac s-a făcut că nu le vede… Ce i s-a întâmplat acum câteva zile, respectiv o aruncare peste bord fără somație, a pățit, nu de mult, fostul partener de guvernare – USR. Când PNL (cu girul, ca să nu spunem imboldul, președintelui Iohannis) s-a dezis de aliatul dictat de alege­rile parlamentare și s-a înfrățit cu dușmanul, „Peee-Seee-Deee”, liderilor de la UDMR nu le-a tremurat un mușchi pe față; dimpotrivă, avem destule motive să credem că s-au bucu­rat să se revadă la Palatul Victoria și prin mi­nis­tere cu foștii lor tovarăși de guvernare din trecut. Când un mare partid, PNL, trădează promisiunile din campanie și opțiunile doctri­nare ale electoratului său, forțând o alianță cu adversarul istoric, PSD, nu e nicio problemă pentru UDMR. Când un partid-balama de 6% e scos din calculele unei coaliții care are, ori­cum, o majoritate confortabilă în Parlament, atunci vorbim automat, în logica UDMR, de discriminare…

Și ca să rămână „de neuitat”, ultima de­cizie luată de UDMR înainte de predarea por­tofoliilor ministeriale a fost una care servește propriei clientele: un ordin al ministerului Me­diului, condus de Tanczos Barna, prin care se dă liber la împușcarea a nu mai puțin de 500 de urși! Ce mai lipsea? Să dea și ministrul Dez­voltării, Cseke Attila, un ordin prin care să se fi­nanțeze doar proiectele de investiții din Se­cu­ime? Că Eduard Novak, oricum, a fost plătit din banii contribuabilului român doar ca mi­nis­tru al sportului din Ținutul Secuiesc! Picat cu ceară, și n-ar fi venit să întâmpine la Oto­peni delegațiile de campioni europeni sau mon­di­ali din sporturi „românești”, precum canotajul!

Cu AUR, atacând exclusiv teme populiste, multe la limita ridicolului, și cu ce-a mai ră­mas din dreapta românească după trădarea PNL-ului (băltind la 10%), României i-a lip­sit, în ultimul an, o opoziție serioasă, la fel de mult pe cât i-a lipsit o guvernare serioasă. Când e vorba de împărțit posturi prin adminis­tra­ția cen­trală sau prin teritoriu – iar aici UDMR era un competitor feroce! – partidele din Româ­nia, inclusiv „delicații” din USR, erau în stare să negocieze cu lunile pentru fiecare post și postuleț. Când e vorba să atace, din opoziție, tâmpeniile făcute de marea coaliție PNL-PSD, nu vezi în stradă pe niciunul dintre miile de si­­necu­riști de partid! Vestea bună e că, după rocadă, cu UDMR tras deoparte, avem, în fi­ne, șansa unei opoziții mai vocale. Stânga și cu dreapta, PSD și PNL, la guvernare, românii verzi și ungurii, AUR și UDMR, în hora opo­ziției: democrația românească devine, abia acum, cu adevărat originală!