Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

BRONȘITA

– Scoate capul de la cutie la primele semne de frig. Dacă ați în­­cercat zadarnic să o vindecați cu medicamente, dați foaia pâ­nă la cuvântul „alimentație”. Face minuni!

Dacă faceți o gripă sau o ră­ceală însoțite de flegmă, în­seamnă că vă paște o bronșită. Boa­la se manifestă cu respirație șu­ie­rătoare, greu­tate la respirat, ustu­rime în piept, dureri în gât și obo­seală. Uneori, pot să apară și febră, frisoane, dureri musculare și nas înfundat.

Doi ani de tuse

Foto: Shutterstock – 4

Bronșita nu ține seamă de vâr­stă. Cel mai rău îi afectează pe co­pii. Până la vârsta de 5 ani, ei se îm­bolnăvesc de două ori mai mult de­cât persoanele ma­­­ture. În cazul aces­tora din urmă, fu­matul, con­tac­tul cu gaze toxice și cu un mediu pu­ter­nic poluat pot să cro­ni­cizeze boa­la. Specia­liștii afir­mă că în ca­zul bron­șitei se tușește vreme de doi ani, la rând, cel puțin trei luni. Fu­matul și poluarea (să nu uităm că Bucu­reș­tiul este în topul celor mai po­luate orașe din Europa) duc la inflamații, mu­coa­sele bronhiilor se umflă, căile respi­ratorii se în­gustează. În ce pri­vește ca­uzele bo­lii, doar când agen­ții provo­ca­tori sunt cunoscuți, se poate ști ce fel de an­tibiotice tre­buie reco­man­­­date, altfel acestea n-au ni­ciun efect. De altfel, cerce­tările nu au putut do­vedi că în ca­zul bron­­și­­telor acute anti­bioticele au vre­un efect. Cu toate astea, me­dicii con­tinuă să le re­comande bol­na­vilor, în pro­porție de 80%. Chiar dacă efec­tul se ins­talează mai greu, în caz de bronșită ar trebui să se apeleze și la plante și ali­mente, care au un spec­tru larg de ac­țiune și limi­tează, pas de pas, ofensiva agen­ților care pro­voacă boala.

Alimente interzise

Bronșita se instalează când sis­te­mul imunitar e slăbit, iar prima măsură eficientă este o alimentație care să-i redea vigoarea.

* Evitați alimentele grase și dulci. Dacă în loc de salată verde, legume și fructe, veți con­suma cartofi prăjiți, tocături, maio­neză și mân­că­ruri care plutesc în sos și smân­tână, iar în loc de un suc stors în casă, de porto­cale și grepfruit, veți bea băuturi aci­dulate și dulci, vă veți lipsi de ali­mentele esențiale care vă întăresc sis­temul imunitar. Câtă vre­me sunteți bol­navi, amânați-vă pofte­le culinare pe altă dată și alegeți ali­mentele care vă ajută să scăpați de bronșită.

* Laptele și produsele din lapte trebuie și ele evitate, pentru că spo­resc producția de flegmă.

Alimente contra bronșitei

* Cătina – conține multă vita­mi­na C și este de mare folos în vin­­decarea bron­șitei. Cercetările au dovedit că alimentele cu conți­nut ridicat de vita­mina C sunt foar­te eficiente pen­tru vindecarea ast­mu­­lui și a infecțiilor căilor respira­to­rii.

Un sfat: Luați cătină de trei ori pe zi, zdrobită și amestecată cu miere. În plus, luați și un com­pri­mat de vitamina C, de 1000 mg, o dată pe zi.

* Fructele de soc – vinul, su­cul sau mar­me­lada din fructe de soc au efect-șoc asupra infec­țiilor respi­ra­torii. Ele conțin sambucol, o sub­stan­ță puter­nică, care întărește sistemul imunitar.

* Usturoiul și ceapa – ustu­roiul este cel mai eficient antiseptic natural în cazul bron­șitelor. Evreii iemeniți tratau infecțiile căilor respiratorii cu us­tu­roi, pe care îl zdrobeau și îl ames­tecau cu miere și lapte acru de capră. Usturoiul elibe­rează substanțe care pătrund în plămâni și com­bat infec­țiile.

Un sfat: mâncați între 3 și 5 căței cruzi de us­turoi pe zi sau dacă nu le suportați mi­rosul, apelați la capsule cu usturoi. Elimină rapid mu­co­zitățile. Deși are efect mai slab de­­cât ustu­roiul, ceapa poto­leș­te și ea bron­șita, dacă e mâncată crudă, rasă și ameste­cată cu miere.

* Cimbrul – Ministerul Sănă­tății din Anglia reco­man­dă folosirea cimbru­lui pen­tru tra­tarea infla­ma­țiilor pulmo­na­re cu mu­cozități. A­cest condiment fo­lo­sit și în bu­că­tărie are acțiune anti­sep­tică și ajută la eli­berarea căilor respira­torii de flegmă.

Un sfat: faceți gargară de mai multe ori pe zi cu decoct de cimbru. Se pune o lingu­riță de plan­­tă uscată la o cană de apă și se lasă să fiarbă pe foc mic 10 mi­nute. Cimbrul conține mai mult de 12 com­­binații antisep­tice, care îl trans­formă într-un veri­tabil antibio­tic natural.

* Piperul, ardeiul iute, ghim­birul, hreanul și muș­ta­rul – dr. Irwin Zi­ment, de la Uni­ver­sitatea americană de medicină UCLA, reco­man­dă în caz de astm, bronșită și alte boli cronice ale căilor respi­ra­torii, ad­minis­trarea regulată de condi­men­te, precum pi­perul, ghimbirul, hrea­nul sau muștarul. Ele fac parte dintr-o veche tradiție de vin­decare a ma­ya­șilor, care le puneau chiar și în ca­cao fierbinte sau ciocolată. Condi­mentele iuți irită mucoasele din gât și nas și le determină să elibereze o secreție cu ajutorul căreia muco­zitățile se elimină mai repede.

Un sfat: se re­co­mandă consumul zilnic al unui ar­dei iute, adăugat în mâncare, mai ales în supa de pasăre, care se ad­ministrează în stările de răceală. Ghim­­birul se prepară in­fuzie, 4-5 fe­liuțe proaspete (nu se curăță coa­ja, se freacă bine cu peria) se opă­resc cu o cană de apă. Se lasă 10 minute, apoi, eventual, se reîncăl­zește. Pișcă puțin, dar e foarte efi­cient în răceli și infecții bronșice. Hreanul se rade și se ames­tecă cu miere (se iau 3 lingurițe pe zi) sau se pune sub formă de cataplasme pe piept.

* Sos de muștar – 30 g semințe de muș­tar se macină prin râșnița de cafea. Se ada­ugă apă, până ce com­poziția devine fluidă. Adăugați apoi o linguriță de hrean ras și 5-10 picături de suc de lămâie. Amestecul se în­­groa­șă cu puțin mălai. (Co­rec­tează gustul.) Dacă vreți să fa­ceți sosul și mai puternic, adă­­ugați puțin usturoi ras. (Com­poziția e foarte iute, dacă vreți să-i mai domoliți gus­tul, mai adăugați puțin mălai.) Sosul de muș­tar se pune în salate de le­gume sau se ia ca atare, câte o linguriță, de mai multe ori pe zi.

* Fulgii de ovăz – sunt de fo­los în vin­decarea bronșitei, datorită conți­nu­tului lor ridicat în magne­ziu. Valorile prea mici ale magne­ziu­lui din sânge cresc disponibili­tatea orga­nismului față de bolile căilor respiratorii.

Un sfat: o jumătate de ca­nă de fulgi de ovăz conține 93 mi­ligrame magneziu. Mâncați-i ames­te­cați cu iaurt, presărați în sala­tele de legume sau puși în supe. Se recomandă să fie consumați peste zi, alături de alte alimente bo­gate în magneziu: mig­dale, nuci, alune.

* Menta – se recoman­dă inha­la­țiile cu mentă sau uleiul de mentă, pi­curat pe o batistă și ținut în dreptul nasului. Desfundă. Efi­cient este și ceaiul de mentă, băut fierbinte, cu miere.

* Anasonul – se fo­losește sub formă de in­fuzii, în supe, în lichio­ruri. Com­bate bron­șite­le prin com­ponentele lui biologice foarte pu­ter­nice.

* Lemnul-dulce (Gly­cyrrhi­­za glabra) – folosirea lui tradițio­nală în me­dicina populară precum și cerce­tările științifice confirmă efi­ciența plantei în com­baterea bron­și­tei. Teo­frast (con­side­rat în­teme­ie­torul bota­ni­cii) recomanda lem­nul-dulce în astm, bron­șită și tuse.

Un sfat: lemnul-dulce poa­­­­te fi fo­losit sub formă de tinctură sau ceai. El are însă și efecte se­cundare, care tre­buie menționate: folosirea lui îndelungată poate da du­reri de cap, letargie, reținere de sare și apă în țesuturi, hiperten­siune. Femeile gra­­vide, mamele care alăptează, per­­soa­nele cu ficat gras sau boli de rinichi și inimă ar trebui să renunțe la lemnul-dulce.

Supă contra tusei

Cine suferă de bronșită, tuse, ră­ceală, gripă, infecții ale sinusurilor ar trebui să încerce un vechi leac indian: supa preparată din legume cru­cifere: varză, broccoli, varză roșie, năsturel, sfe­clă albă, gulie, frunze verzi de hrean. Se pun toate la fiert, până ce se înmoaie, se sărează, se pipe­rează, se adau­gă hrean ras sau usturoi. Este extrem de eficientă, în toate infecțiile căilor respi­ratorii. Cu cât e mai iute, cu atât e mai bună.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian