– În urmă cu mii de ani, era sărbătorit primăvara, și dedicat zeilor. Azi, e sărbătorit la începutul iernii și e dedicat mâncatului și băutului. Nici o altă sărbătoare nu costă atâția bani. Iată cum arată Revelionul în cifre -
Scurt istoric
O sărbătoare matusalemică

Istoricii cred că oamenii au celebrat pentru prima dată Anul Nou în Babilon, cu circa 4.000 de ani în urmă. Însă Anul Nou nu era sărbătorit în toiul iernii, ci primăvara. Festivitățile durau mai bine de zece zile, iar la ele participau toate categoriile sociale, începând cu Regele și Marele Preot, și sfârșind cu cei mai umili dintre locuitori. Sărbătoarea era marcată de ritualuri, între care la loc de frunte se află pălmuirea Regelui de către Marele Preot, pentru a nu uita să fie smerit. Iar dacă Regele lăcrima de durere, se considera că este un semn bun pentru anul care urma. Alte festivități importante le erau dedicate zeilor, pentru a nu uita să trimită pe pământ cele patru anotimpuri. Chiar dacă pe atunci nu erau probleme legate de mediu, ca azi, înțelepții din Babilon cunoșteau importanța ciclurilor, un garant al sănătății și normalității pământului.
În Egiptul Antic, Anul Nou era sărbătorit pe la sfârșitul lui Septembrie, când Nilul își ieșea din matcă, asigurând fertilitatea pământului și bogăția noilor recolte. Cu acest prilej avea loc un festival special, numit „Wepet Renpet” („deschiderea anului”), considerat un moment de renaștere și reîntinerire a vieții, marcat de sărbători și ritualuri religioase speciale.
În ce-i privește pe greci, deși au fost puternic influențați de cultura egipteană, ei ignorau Anul Nou. Pentru grecii din Antichitate, o importanță mult mai mare o avea prima zi a fiecărei luni, care era numită „noumenia” și era considerată sacră.
În Roma antică, Anul Nou s-a celebrat inițial în luna Martie, deci, odată cu sosirea primăverii. Însă în anul 46 î.H., la scurtă vreme după ce s-a proclamat dictator, Iulius Cezar a reformat calendarul, hotărând ca Anul Nou să fie marcat în ziua de 1 Ianuarie. Numele primei luni a anului se trage de la zeul Ianus, care avea două fețe, una îndreptată înainte, către viitor, iar alta înapoi, către trecut.
După 2000 de ani…
În zilele noastre, Anul Nou se cheamă Revelion și este o sărbătoare profană, fără nicio legătură cu zeii. Scopul este petrecerea: valuri de șampanie, paiete și pocnitori, ca să uiți de rău și să ademenești binele. Și un prilej uriaș de a cheltui. Dar iată cum arată Revelionul în cifre.
75 de milioane de euro au cheltuit anul trecut turiștii români de Revelion
Potrivit datelor Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, turiștii din țara noastră au cheltuit anul trecut 45 de milioane de euro pentru destinaţiile externe, şi doar 30 de milioane de euro pentru cele interne. Tarifele pentru vacanțele de Revelion în străinătate au variat. Românii au putut alege între a cheltui 150 de euro de persoană, pentru un Revelion petrecut la munte în Bulgaria, ori a da din buzunar 4.000 de euro, pentru a ajunge în vreo destinație exotică. Circa 5.000 au optat pentru Egipt și tot cam atâția pentru Bulgaria, în vreme ce 3.000 au ales Turcia și tot atâția Dubaiul. Alți 5.000 de români au optat pentru destinații exotice, precum Zanzibar, Maldive ori Costa Rica, unde restricțiile cauzate de pandemie au fost în general mai lejere. Cam 1.000 de români au fost în croaziere și 10.000 în city break-uri, prin orașe europene, precum Paris, Praga și Roma.
În ceea ce privește destinațiile interne, turismul rural în zone precum Bran-Moeciu, Maramureş, Bucovina și Mărginimea Sibiului, a atras anul trecut, de Revelion, circa 70.000 de turişti români. Alți circa 20.000 au mers pe Valea Prahovei, la Predeal, Poiana Braşov, iar circa 15.000 de turişti români au sărbătorit noaptea dintre ani în diferite alte stațiuni montane, precum Păltiniş, Rânca, Vatra Dornei, Borşa, Slănic Moldova și Semenic. Interesant este că mulți români – circa 25.000 – și-au dorit să-și petreacă sejurul de Revelion bălăcindu-se prin apele diferitelor staţiuni balneare ale țării, precum Sovata, Băile Felix și Băile Herculane.
49% dintre români vor un Revelion alături de familie. 73% nu vor pleca deloc în vacanță
Potrivit unui sondaj prezentat în Octombrie de Travelminit, activ pe piaţa rezervărilor hoteliere din România, 48,8% dintre români afirmau în această toamnă că își vor petrece Revelionul alături de familie, 26,4% preferau compania partenerului, 22% pe cea a prietenilor și 2,8% au spus că doresc să rămână singuri în noaptea dintre ani. Sondajul a relevat totodată că doar 35,4% dintre români preferă să stea de Revelion acasă sau să meargă în vizită la un prieten apropiat. Ei visează, în schimb, să petreacă la o cabană, să se bucure de o vacanță „all-inclusive” sau să aibă parte măcar de o cină festivă la un restaurant. Deși aproape 40% dintre români și-ar dori, la cumpăna dintre ani, o vacanță de minimum trei nopți, petrecută undeva în țară, 56% dintre ei consideră că prețurile de Revelion sunt exagerate în România. În ceea ce privește destinațiile preferate, printre acestea se numără Maramureşul (23,8%), urmat de Bucovina (23,4%), Transilvania (15,8%), Valea Prahovei (11,2%) şi Ţinutul Secuiesc (6%). Din chestionarul Travelminit a mai rezultat că bugetul mediu alocat de români pentru Revelion se situează undeva între 500 şi 1.450 de lei, fie că este vorba despre un cuplu, fie că este vorba despre o întreagă familie.
Dar dacă sondajul realizat de Travelminit se referea mai degrabă la dorințele românilor, un alt sondaj, realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro și prezentat în 8 Decembrie, s-a concentrat pe ce vor face aceștia concret. În acest caz, cifrele sunt mai triste, ele arătând că aproximativ 73% dintre români nu vor pleca în concediu în această iarnă – urmând să rămână așadar în propria localitate inclusiv de Revelion.
67% dintre români, adepții dorințelor de Anul Nou
Un sondaj realizat anul trecut de rețeaua socială de investiții eToro, pe un eșantion de 2.000 de adulți români, a arătat cam care au fost dorințele concetățenilor noștri pentru 2023. 51% dintre ei și-au stabilit obiective privind sănătatea și bunăstarea, 50% și-au propus să-și îmbunătățească situația financiară în diferite moduri, astfel: începând o activitate independentă (49%), investind în viitorul lor (40%), punând bani la ciorap (40%) sau începând să respecte un buget fix (37%). Alți 38% dintre români și-au propus să lucreze la dezvoltarea personală, 37% să facă ceva pentru a-și consolida cariera, 36% să-și îmbunătățească relațiile familiale și sociale și doar 25% să fie mai în formă.
Răvașe de Revelion
Ce-și doresc nemții de Anul Nou?
Un sondaj prezentat de Statista ne dezvăluie ce-și doresc locuitorii Germaniei. În luna Octombrie, 51% dintre cei chestionați au declarat că vor, în primul rând, să economisească (fapt care nu e deloc de mirare, în condițiile în care Germania se confruntă în această perioadă cu o situație economică deosebit de dificilă). 48% dintre germani își propun pentru anul 2024 să facă mai multă mișcare, în vreme ce 46% și-ar dori să mănânce mai sănătos. Germanii își mai doresc să-și petreacă pe viitor mai mult timp cu familia și prietenii (38%), să slăbească (37%), să-și reducă costul de trai, plătind mai puțin pe mâncare sau energie (26%), să facă mai multe pentru mediul înconjurător (22%), să se streseze mai puțin la locul de muncă (21%), să se lase de fumat (18%), să bea mai puțin alcool (17%) și să-și petreacă mai puțin timp pe rețelele sociale (tot 17%).
Ce-și doresc americanii pentru 2024?
Dacă e să dăm crezare unui sondaj prezentat de revista „Forbes”, pe americani nu îi preocupă în primul rând problema banilor, ci problema formei lor fizice. 48% dintre americani și-au propus să fie mai în formă și doar 38% să își îmbunătățească situația financiară. Printre dezideratele americanilor se mai numără îmbunătățirea sănătății psihice (36%), reducerea greutății corporale (34%), îmbunătățirea alimentației (32%), mai mult timp alocat celor dragi (25%), renunțarea la fumat (12%), însușirea unor noi abilități (9%), mai mult timp pentru hobby-uri (97%), un mai bun echilibru între muncă și viața personală (7%), să călătorească mai mult (6%), să mediteze cu regularitate (5%), să bea mai puțin alcool (3%) și să se descurce mai bine la locul de muncă (3%).
AFACERI CU ARTIFICII
261 de milioane de euro aruncate în aer
Conform datelor statistice prezentate de Eurostat, Uniunea Europeană a importat, în 2017, nu mai puțin de 110.000 de tone de artificii, a cărora valoare a fost estimată la circa 261 de milioane de euro. După cum era de așteptat, marele câștigător al acestei afaceri a fost China, țară din care statele Uniunii Europene au importat 98% din cantitatea totală de artificii. Un alt fapt interesant este că trei sferturi dintre artificiile importate – mai precis 77% – au ajuns la doar patru dintre țările membre ale UE. Prima în top în această privință a fost Germania, care a cumpărat 40.000 de tone de artificii (adică 36%), ea fiind urmată de Norvegia, care s-a mulțumit cu 24.000 de tone (22%), de Polonia, cu 11.000 de tone (10%) și Marea Britanie, care la acea dată mai făcea încă parte din Uniunea Europeană și care a importat „doar” 10.000 de tone (adică 9%).
România anunță reduceri
Nu este limpede câți bani vor fi cheltuiți anul acesta în România pentru artificiile folosite de Revelion. Probabil că mai puțini decât în anii din urmă, dat fiind că ordonanța austerității a determinat deja unele primării să anunțe că vor reduce cheltuielile sau chiar vor renunța complet la spectacolele cu care și-au obișnuit locuitorii de Anul Nou. Primăria Constanța, care, potrivit presei locale, a cheltuit anul trecut aproape 700.000 de lei pentru petrecerea de Revelion, un eveniment care a cuprins și un spectacol pirotehnic de șapte minute, la trecerea între ani, a anunțat că anul acesta nu va mai organiza nicio petrecere în Piața Ovidiu. În alte orașe, Revelionul va continua, totuși, să fie celebrat cu tot fastul. Primăria Craiova, care a început în ultimii ani să atragă tot mai mulți turiști pe durata Sărbătorilor de Iarnă, a anunțat, de pildă, că estimează cheltuieli de 584.776 de lei cu petrecerea dintre ani (Târgul de Crăciun e printre cele mai apreciate din Europa), iar Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat proiectul de hotărâre privind alocarea sumei de 900.000 de lei pentru organizarea evenimentelor, deci cu 200.000 de lei mai mult decât anul trecut. Pregătiri febrile pentru noaptea dintre ani a făcut și Primăria Brașov. Autoritățile locale au anunțat că pregătesc spectacole de artificii, care vor costa 213.724 lei cu TVA și care vor fi lansate din patru zone ale municipiului. Pentru fiecare locație, durata focurilor de artificii va fi de 8 minute, iar în cadrul spectacolului se vor folosi peste 50 de efecte pirotehnice, între care se numără candele, jerbe, vulcani, comete, palmieri, sălcii plângătoare, ploi de stele argintii sau aurii, bujori colorați, cascade roșii și verzi, roiuri de albine și pești zburători.
Animale terorizate de petarde și de artificii
Pe cât de încântați sunt oamenii de artificii, pe atât de speriate sunt animalele de cei circa 150 de decibeli care le răsună brusc în urechile ultra sensibile. Potrivit specialiștilor, artificiile declanșează adevărate explozii de panică în rândul necuvântătoarelor, afectându-le incredibil de mult. Potrivit Societății Regale de Prevenire a Cruzimii faţă de Animale (RSPCA – un ONG din Marea Britanie), multe animale se sperie atât de tare încât, încercând disperate să fugă pentru a scăpa de zgomotul infernal, ajung să se rănească. Un astfel de caz s-a petrecut de pildă în 2018, în Țara Galilor, unde un cal, pe nume Solo, a luat-o la goană din cauza artificiilor și nu s-a mai oprit din alergat până nu s-a accidentat atât de grav, încât stăpânii au fost siliți să-l eutanasieze. Conform unor statistici, 79% dintre cai se tem cumplit de artificii. Nici câinii nu o duc mai bine, cel puțin 45% dintre ei fiind puternic afectați de zgomotele produse de acestea.
Dar semnele panicii nu sunt la fel de puternice în cazul tuturor animalelor. Un studiu prezentat de revista „The Conversation” a descris, de pildă, efectul pe care îl au artificiile de Revelion asupra gâștelor. Din cauza exploziilor de la miezul nopții, inima a început să le bată cu 96% mai repede (de la 63 la 124 de bătăi pe minut), lucrurile reintrând în normal abia între orele 2.00 și 3.00 dimineața. De asemenea, temperatura corpului le-a crescut de la 38 la 39 de grade Celsius și nu a scăzut până în jurul orei 5 dimineața. În cadrul unui alt studiu, în care o echipă internațională de oameni de știință a urmărit gâștele migratoare arctice din Germania, Danemarca și Țările de Jos, datele au arătat că 347 dintre acestea și-au părăsit brusc, în noaptea de Revelion, locurile de dormit, și au zburat în zone noi, aflate la o mai mare depărtare de așezările umane. Potrivit studiului prezentat de pagina de internet a Institutului Max Planck, păsările deranjate de focurile de artificii s-au odihnit cu două ore mai puțin și au zburat mai departe decât o făceau în mod obișnuit, parcurgând uneori chiar și 500 de kilometri fără oprire. Iar în zilele de după Anul Nou, gâștele au petrecut mai mult timp căutând hrană și nu s-au mai întors în locurile în care obișnuiau să doarmă.
Un alt studiu, efectuat în Olanda, a arătat că extrem de multe păsări continuă să zboare la altitudini de 500 de metri, chiar și la 45 de minute după încheierea artificiilor de Revelion. Iar în 2021, sute de grauri au fost găsiți morți după festivitățile de Revelion de la Roma. Motivul exact nu a fost încă stabilit, dar specialiștii nu exclud posibilitatea ca de vină să fi fost tot artificiile.
Din fericire, tot mai multă lume a început în ultimii ani să conștientizeze cât de mult rău pot provoca artificiile. Două petiții online au fost semnate, fiecare în parte, de peste 100.000 de oameni, care cereau ca focurile de artificii să fie reglementate mai sever. Iar în 2018, o altă petiție pe această temă a fost semnată, în mai puțin de o lună, de 330.000 de oameni. Ca urmare a presiunii tot mai mari venite din partea opiniei publice, s-au produs deja unele schimbări în bine. Multe companii și primării au început, de exemplu, să opteze, într-o tot mai mare măsură, pentru spectacolele de lumini realizate cu ajutorul laserelor sau al dronelor. Și acestea lasă privitorii cu gura căscată, fiind deosebit de spectaculoase, dar, spre deosebire de artificii, ele nu terorizează animalele. Potrivit Alliend Market Research, specialiștii estimează că piața spectacolelor de lumini realizate cu ajutorul dronelor, care era estimată, în 2021, la 1,3 miliarde de dolari, va crește până în 2031, la 2,2 miliarde.