Revelionul, în cifre și întâmplări

– În urmă cu mii de ani, era sărbătorit pri­mă­va­ra, și dedicat zeilor. Azi, e sărbătorit la în­ceputul iernii și e dedicat mâncatului și bă­utului. Nici o altă sărbătoare nu costă atâția bani. Iată cum arată Revelionul în cifre -                                                                                 

Scurt istoric

O sărbătoare matusalemică

Istoricii cred că oamenii au celebrat pentru prima dată Anul Nou în Babilon, cu circa 4.000 de ani în urmă. Însă Anul Nou nu era sărbătorit în toiul iernii, ci primăvara. Festivitățile durau mai bine de zece zile, iar la ele participau toate cate­goriile sociale, începând cu Regele și Marele Pre­ot, și sfârșind cu cei mai umili dintre locuitori. Săr­bă­toarea era marcată de ritualuri, între care la loc de frunte se află    pălmuirea Rege­lui de către Ma­rele Preot, pentru a nu uita să fie smerit. Iar dacă Regele lăcrima de durere, se considera că este un semn bun pentru anul care urma. Alte festivități importante le erau dedicate zeilor, pentru a nu uita să trimită pe pământ cele patru anotimpuri. Chiar dacă pe atunci nu erau probleme lega­te de mediu, ca azi, înțelepții din Ba­bilon cunoșteau importanța ciclurilor, un garant al sănătății și normalității pământului.

În Egiptul Antic, Anul Nou era sărbătorit pe la sfârșitul lui Septem­brie, când Nilul își ieșea din matcă, asigurând fertilitatea pă­mân­tului și bogăția noilor recolte. Cu acest prilej avea loc un festival special, numit „Wepet Renpet” („deschiderea anu­lui”), considerat un moment de renaș­tere și reîn­tinerire a vieții, marcat de săr­bători și ritualuri religioase speciale.

În ce-i privește pe greci, deși au fost puternic influențați de cultura egipteană, ei ignorau Anul Nou. Pentru grecii din Antichi­tate, o importanță mult mai mare o avea prima zi a fiecărei luni, care era numită „noumenia” și era considerată sacră.

În Roma antică, Anul Nou s-a cele­brat inițial în luna Martie, deci, odată cu sosirea primăverii. Însă în anul 46 î.H., la scurtă vreme după ce s-a proclamat dic­tator, Iulius Cezar a reformat calen­da­rul, hotărând ca Anul Nou să fie mar­cat în ziua de 1 Ianuarie. Numele primei luni a anului se trage de la zeul Ianus, care avea două fețe, una îndrep­tată înainte, către viitor, iar alta înapoi, către trecut.

După 2000 de ani…

În zilele noastre, Anul Nou se cheamă Reve­lion și este o sărbătoare profană, fără nicio legă­tură cu zeii. Scopul este petrecerea: valuri de șam­panie, paiete și pocnitori, ca să uiți de rău și să ademenești binele. Și un prilej uriaș de a cheltui. Dar iată cum arată Revelionul în cifre.

75 de milioane de euro au cheltuit anul trecut turiștii români de Revelion

Potrivit datelor Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, turiștii din țara noastră au cheltuit anul trecut 45 de milioane de euro pentru destinaţiile externe, şi doar 30 de milioane de euro pentru cele interne. Tarifele pentru vacanțele de Revelion în străinătate au variat. Românii au putut alege între a cheltui 150 de euro de persoană, pentru un Revelion petrecut la munte în Bulgaria, ori a da din buzunar 4.000 de euro, pentru a ajunge în vreo destinație exotică. Circa 5.000 au optat pentru Egipt și tot cam atâția pentru Bulgaria, în vreme ce 3.000 au ales Turcia și tot atâția Dubaiul. Alți 5.000 de români au optat pentru destinații exotice, precum Zanzibar, Maldive ori Costa Rica, unde restricțiile cauzate de pandemie au fost în general mai lejere. Cam 1.000 de români au fost în croaziere și 10.000 în city break-uri, prin orașe europene, precum Paris, Praga    și Roma.

În ceea ce privește destinațiile interne, turismul rural în zone precum Bran-Moeciu, Maramureş, Bucovina și Mărginimea Sibiului, a atras anul trecut, de Revelion, circa 70.000 de turişti români. Alți circa 20.000 au mers pe Valea Prahovei, la Predeal, Poiana Braşov, iar circa 15.000 de turişti români au sărbătorit noaptea dintre ani în diferite alte stațiuni montane, precum Păltiniş, Rânca, Vatra Dornei, Borşa, Slănic Moldova și Se­me­nic. Inte­resant este că mulți români – cir­ca 25.000 –    și-au dorit să-și petreacă se­ju­rul de Re­velion bălăcindu-se prin apele di­feritelor staţiuni balneare ale țării, pre­cum Sovata, Băile Felix și Băile Herculane.

49% dintre români vor un Revelion alături de familie. 73% nu vor pleca deloc în vacanță

Potrivit unui sondaj prezentat în Oc­tombrie de Travelminit, activ pe piaţa rezervărilor hoteliere din România, 48,8% dintre români afirmau în această toamnă că își vor petrece Revelionul ală­turi de familie, 26,4% preferau com­pania partenerului, 22% pe cea a prietenilor și 2,8% au spus că doresc să rămână singuri în noaptea dintre ani. Sondajul a relevat totodată că doar 35,4% dintre români preferă să stea de Revelion acasă sau să meargă în vizită la un prieten apropiat. Ei visează, în schimb, să petreacă la o cabană, să se bucure de o vacanță „all-inclusive” sau să aibă parte măcar de o cină festivă la un restaurant. Deși aproape 40% dintre români și-ar dori, la cumpăna dintre ani, o vacanță de minimum trei nopți, petrecută undeva în țară, 56% dintre ei consideră că prețurile de Revelion sunt exagerate în România. În ceea ce privește destinațiile preferate, printre acestea se numără Maramureşul (23,8%), urmat de Bucovina (23,4%), Transilvania (15,8%), Valea Prahovei (11,2%) şi Ţinutul Secuiesc (6%). Din chestionarul Travelminit a mai rezultat că bugetul mediu alocat de români pentru Revelion se situează undeva între 500 şi 1.450 de lei, fie că este vorba despre un cuplu, fie că este vorba despre o în­treagă familie.

Dar dacă sondajul realizat de Travelminit se re­ferea mai degrabă la dorințele românilor, un alt son­daj, realizat de CEC Bank în parteneriat cu com­paratorul bancar FinZoom.ro și prezentat în 8 Decembrie, s-a concentrat pe ce vor face aceștia con­cret. În acest caz, cifrele sunt mai triste, ele ară­tând că aproximativ 73% dintre români nu vor ple­ca în concediu în această iarnă – urmând să ră­mâ­nă așadar în propria localitate inclusiv de Re­velion.

67% dintre români, adepții dorințelor de Anul Nou

Un sondaj realizat anul trecut de rețeaua so­cială de investiții eToro, pe un eșantion de 2.000 de adulți români, a arătat cam care au fost do­rin­țele concetățenilor noștri pentru 2023. 51% dintre ei și-au stabilit obiective privind sănătatea și bu­năs­tarea, 50% și-au propus să-și îmbună­tățeas­că si­tua­ția financiară în diferite moduri, astfel: înce­pând o activitate independentă (49%), investind în vi­itorul lor (40%), punând bani la ciorap (40%) sau începând să respecte un buget fix (37%). Alți 38% din­tre români și-au propus să lucreze la dez­vol­tarea personală, 37% să facă ceva pentru a-și con­so­lida cariera, 36% să-și îmbu­nătățească rela­țiile fa­miliale și sociale și doar 25% să fie mai în formă.

Răvașe de Revelion

Ce-și doresc nemții de Anul Nou?

Un sondaj prezentat de Statista ne dezvăluie ce-și doresc locuitorii Germaniei. În luna Octom­brie, 51% dintre cei chestionați au declarat că vor, în primul rând, să economisească (fapt care nu e deloc de mirare, în condițiile în care Germania se confruntă în această perioadă cu o situație eco­nomică deosebit de dificilă). 48% dintre germani își propun pentru anul 2024 să facă mai multă mișcare, în vreme ce 46% și-ar dori să mănânce mai sănătos. Germanii își mai doresc să-și petreacă pe vii­tor mai mult timp cu familia și prie­tenii (38%), să slăbească (37%), să-și reducă costul de trai, plătind mai pu­țin pe mâncare sau energie (26%), să facă mai multe pentru mediul înconjurător (22%), să se stre­seze mai puțin la locul de mun­că (21%), să se lase de fumat (18%), să bea mai puțin alcool (17%) și să-și petreacă mai puțin timp pe rețe­lele sociale (tot 17%).

Ce-și doresc americanii pentru 2024?

Dacă e să dăm crezare unui son­daj prezentat de revista „Forbes”, pe americani nu îi preocupă în primul rând problema banilor, ci problema formei lor fizice. 48% dintre americani și-au propus să fie mai în formă și doar 38% să își îmbunătățească si­tuația financiară. Printre dezideratele ameri­canilor se mai numără îmbu­nătățirea sănătății psihice (36%), reducerea greutății corporale (34%), îmbu­nătățirea alimentației (32%), mai mult timp alocat celor dragi (25%), renunțarea la fumat (12%), în­sușirea unor noi abilități (9%), mai mult timp pen­tru hobby-uri (97%), un mai bun echilibru între muncă și viața personală (7%), să călătorească mai mult (6%), să mediteze cu regularitate (5%), să bea mai puțin alcool (3%) și să se descurce mai bine la locul de muncă (3%).

AFACERI CU ARTIFICII

261 de milioane de euro aruncate în aer

Conform datelor statistice prezentate de Euro­stat, Uniunea Europeană a importat, în 2017, nu mai puțin de 110.000 de tone de artificii, a cărora valoare a fost estimată la circa 261 de milioane de euro. După cum era de așteptat, marele câștigător al acestei afaceri a fost China, țară din care statele Uniunii Europene au importat 98% din cantitatea totală de artificii. Un alt fapt interesant este că trei sferturi dintre artificiile importate – mai precis 77% – au ajuns la doar patru dintre țările membre ale UE. Prima în top în această privință a fost Ger­mania, care a cumpărat 40.000 de tone de artificii (adică 36%), ea fiind urmată de Norvegia, care s-a mulțumit cu 24.000 de tone (22%), de Polonia, cu 11.000 de tone (10%) și Marea Britanie, care la acea dată mai făcea încă parte din Uniunea Europeană și care a importat „doar” 10.000 de tone (adică 9%).

România anunță reduceri

Nu este limpede câți bani vor fi cheltuiți anul acesta în Ro­mânia pentru artificiile folo­site de Revelion. Probabil că mai puțini decât în anii din ur­mă, dat fiind că ordonanța aus­terității a determinat deja unele pri­mării să anunțe că vor redu­ce cheltuielile sau chiar vor re­nunța complet la spectacolele cu care și-au obișnuit locuitorii de Anul Nou. Primăria Cons­tan­ța, care, potrivit presei lo­cale, a cheltuit anul trecut a­proa­pe 700.000 de lei pentru petrecerea de Re­velion, un eveniment care a cu­prins și un spectacol pirotehnic de șapte minute, la trecerea între ani, a anunțat că anul acesta nu va mai organiza nicio petrecere în Piața Ovidiu. În alte orașe, Revelionul va continua, totuși, să fie ce­lebrat cu tot fastul. Primăria Craiova, care a început în ultimii ani să atragă tot mai mulți turiști pe durata Sărbătorilor de Iarnă, a anunțat, de pildă, că estimează cheltu­ieli de 584.776 de lei cu pe­trecerea dintre ani (Târgul de Crăciun e printre cele mai apre­ciate din Europa), iar Con­siliul Local Cluj-Napoca a aprobat pro­iectul de hotărâre pri­vind alo­carea sumei de 900.000 de lei pentru organi­zarea eveni­men­telor, deci cu 200.000 de lei mai mult decât anul trecut. Pre­gătiri febrile pentru noaptea din­tre ani a făcut și Primăria Brașov. Au­toritățile locale au anunțat că pregătesc spec­tacole de arti­fi­cii, care vor cos­ta 213.724 lei cu TVA și care vor fi lansate din patru zone ale municipiului. Pentru fiecare lo­cație, durata focurilor de artificii va fi de 8 minute, iar în cadrul spectacolului se vor folosi peste 50 de efecte pirotehnice, între care se numără can­dele, jerbe, vulcani, comete, palmieri, sălcii plân­gătoare, ploi de stele argintii sau aurii, bujori colo­rați, cascade roșii și verzi, roiuri de albine și pești zburători.

Animale terorizate de petarde și de artificii

Pe cât de încântați sunt oamenii de artificii, pe atât de speriate sunt animalele de cei circa 150 de decibeli care le răsună brusc în urechile ultra sensibile. Potrivit specialiștilor, artificiile declan­șează adevărate explozii de panică în rândul necu­vântătoarelor, afectându-le incredibil de mult. Po­trivit Societății Regale de Prevenire a Cruzimii faţă de Animale (RSPCA – un ONG din Marea Britanie), multe animale se sperie atât de tare în­cât, încercând disperate să fugă pentru a scăpa de zgomotul infernal, ajung să se rănească. Un astfel de caz s-a petrecut de pildă în 2018, în Țara Ga­lilor, unde un cal, pe nume Solo, a luat-o la goană din cauza artificiilor și nu s-a mai oprit din alergat până nu s-a accidentat atât de grav, încât stăpânii au fost siliți să-l eutanasieze. Conform unor statis­tici, 79% dintre cai se tem cumplit de artificii. Nici câinii nu o duc mai bine, cel puțin 45% dintre ei fiind puternic afectați de zgomotele produse de acestea.

Dar semnele panicii nu sunt la fel de puternice în cazul tuturor animalelor. Un studiu prezentat de revista „The Conversation” a descris, de pildă, efec­tul pe care îl au artificiile de Revelion asupra gâștelor. Din cauza exploziilor de la miezul nopții, inima a început să le bată cu 96% mai repede (de la 63 la 124 de bătăi pe minut), lucrurile reintrând în normal abia între orele 2.00 și 3.00 dimineața. De asemenea, temperatura corpului le-a crescut de la 38 la 39 de grade Celsius și nu a scăzut până în jurul orei 5 dimineața. În cadrul unui alt studiu, în care o echipă internațională de oameni de știință a urmărit gâștele migratoare arctice din Germania, Danemarca și Țările de Jos, datele au arătat că 347 dintre acestea și-au părăsit brusc, în noaptea de Revelion, locurile de dormit, și au zburat în zone noi, aflate la o mai mare depărtare de așezările uma­ne. Potrivit studiului prezentat de pagina de internet a Institutului Max Planck, păsările deran­jate de focurile de artificii s-au odihnit cu două ore mai puțin și au zburat mai departe decât o fă­ceau în mod obișnuit, parcurgând uneori chiar și 500 de kilometri fără oprire. Iar în zilele de după Anul Nou, gâștele au petrecut mai mult timp căutând hrană și nu s-au mai întors în lo­curile în care obișnu­iau să doarmă.

Un alt studiu, efec­tuat în Olanda, a arătat că extrem de multe pă­sări continuă să zboare la altitudini de 500 de metri, chiar și la 45 de minute după încheierea artificiilor de Revelion. Iar în 2021, sute de grauri au fost găsiți morți după festivitățile de Revelion de la Roma. Motivul exact nu a fost încă stabilit, dar specialiștii nu ex­clud posibilitatea ca de vină să fi fost tot artificiile.

Din fericire, tot mai multă lume a început în ultimii ani să conștientizeze cât de mult rău pot provoca artificiile. Două petiții online au fost sem­nate, fiecare în parte, de peste 100.000 de oameni, care cereau ca focurile de artificii să fie regle­men­tate mai sever. Iar în 2018, o altă petiție pe această temă a fost semnată, în mai puțin de o lună, de 330.000 de oameni. Ca urmare a presiunii tot mai mari venite din partea opiniei publice, s-au produs deja unele schimbări în bine. Multe companii și primării au început, de exemplu, să opteze, într-o tot mai mare măsură, pentru spectacolele de lu­mini realizate cu ajutorul laserelor sau al dronelor. Și acestea lasă privitorii cu gura căscată, fiind deosebit de spectaculoase, dar, spre deosebire de artificii, ele nu terorizează animalele. Potrivit Alliend Market Research, specialiștii estimează că piața spectacolelor de lumini realizate cu ajutorul dronelor, care era estimată, în 2021, la 1,3 miliarde de dolari, va crește până în 2031, la 2,2 miliarde.