La Botoșani a fost descoperită o megastructură de acum 6.000 de ani

O echipă formată din arheologi români și germani a anunțat, în Aprilie, că a descoperit în localitatea Stăuceni-Holm, din județul Botoșani, ruinele unei case construite în urmă cu circa 6.000 de ani, în timpul uneia dintre cele mai vechi faze ale culturii Cucuteni. Edificiul dreptunghiular este neobișnuit din mai multe puncte de vedere. El se remarcă, în primul rând, prin mărime, având o suprafață de aproximativ 350 de metri pătrați. Potrivit specialiștilor, în Europa au mai fost găsite doar cinci asemenea megastructuri, dintre care două se află în Ucraina și în Republica Moldova. Se crede că rolul edificiului era unul social: aici se reuneau membrii comunității pentru a dezbate sau rezolva anumite chestiuni, și poate, și pentru a sărbători câte un eveniment important. Pe podeaua clădirii au fost descoperite numeroase artefacte, între care unele unelte din piatră și obiecte folosite în viața de zi cu zi, fragmente de statuete, o vatră și un cuptor. Un alt lucru neobișnuit în cazul acestui edificiu, mistuit în cele din urmă de flăcări, este că a fost construit la marginea așezării. „De obicei, mega­structurile sunt situate undeva în zona centrală, pe când aceasta este situată ușor excentric, în margine, și dovedește faptul că cucutenii s-au așezat acolo, au evoluat în timp din punct de vedere demografic și au avut nevoie de mai mult spațiu”, au explicat cercetătorii. Arheologii au descoperit în apropiere și alte 45 de locuințe de dimensiuni mult mai mici. Se estimează că în așezare trăiau, în total, circa 350 de persoane.

Termele romane de pe șantierul Autostrăzii Transilvania

La sfârșitul lunii Februarie, arheologii au prezentat descoperirile pe care le-au făcut pe traseul viitoarei Autostrăzi Transilvania, în localitatea Sutor, județul Sălaj, unde au identificat un orășel care s-a format în urmă cu aproape 2.000 de ani în jurul unui castru de piatră folosit de trupele Imperiului Roman. „În această așezare civilă locuiau membrii familiilor ofițerilor și soldaților din armata romană. În România nu avem descoperiri similare”, a declarat arheologul Sorin Cociș. Specialiștii au precizat că au mai descoperit un adevărat nod rutier, format din drumuri romane de piatră, precum și zeci de fântâni și numeroase ateliere meșteșugărești, printre care și unul de producție ceramică. După cum au explicat oamenii de știință, acesta „a fost cercetat cu minuțiozitate, fiind unul dintre puținele ateliere ceramice documentate în provincia Dacia care cuprinde atât cuptorul în care se ardeau vasele, cât și structurile adiacente care compuneau atelierul propriu-zis”. Cea mai spectaculoasă descoperire făcută la Sutor a fost însă un complex de băi publice, comparat de arheologi cu „spa”-urile moderne, și în care se aflau bazine cu apă caldă și rece. Aceste terme, care erau amplasate la sud de drumul imperial Napoca – Porolissum, acopereau o suprafață totală de 384 de metri pătrați.

Secretele tezaurului de la Urlați

În luna Mai, presa a relatat că un bărbat din Prahova, care ieșise într-o duminică după-amiază la vânătoare de comori, înarmat cu un detector de metale, a făcut o descoperire spectaculoasă. Potrivit News.ro, bărbatul se afla pe un deal izolat din Urlați, când aparatul său a început să bipăie insistent, în apropierea unui pietroi. La nici 25 de centimetri sub pământ, se afla un întreg tezaur, format din trei spirale masive din aur, asemănătoare unor brățări, cu o greutate totală de peste 300 de grame, trei rotiţe și două topoare mici. După cum a relatat ulterior arheologul Alin Frînculeasa, care coordonează mai multe şantiere arheologice preistorice importante din judeţul Prahova, ultima piesă descoperită, aflată la fundul gropii, a fost „o brăţară de bronz, acoperită de pământ, dar încă păstrând ceva din strălucirea ei de odinioară”. A doua zi dimineață, bărbatul, care a preferat să-și păstreze anonimatul, s-a prezentat la Direcția Județeană de Cultură Prahova pentru a preda comoara descoperită. Păstrarea unor asemenea artefacte constituie o infracțiune, în schimb, cei care respectă legea și le predau autorităților abilitate sunt recompensați, putând primi până la 45% din suma la care sunt evaluate. Piesele au ajuns apoi la Muzeul de Arheologie Prahova, unde specialiştii au constatat, între altele, că cele trei „spirale” din aur erau de fapt niște coliere, care fuseseră rulate pentru a putea încăpea într-un loc restrâns. De altfel, e posibil ca obiectele să fi stat, cândva, înghesuite într-o cutie, unde nu par să fi fost însă puse la întâmplare. În vârful lor trona una dintre cele trei rotițe cu patru spițe, decorate, fiecare în parte, cu câte o pasăre acvatică stilizată. Din punct de vedere simbolic, imaginea aduce aminte de repertoriul solar al epocii bronzului târziu. „Roata solară” era un motiv extrem de răspândit în Europa epocii bronzului, la fel ca și pasărea asociată acesteia. În multe culturi ale epocii bronzului, exista credința că discul solar traversează cerul și lumea subpământeană, fiind purtat sau însoțit de păsări care veghează asupra sa. Celelalte două rotițe se aflau de-o parte și de alta a pachetului, iar între ele stăteau încolăcite cele trei coliere din aur. „Unul dintre coliere are ştanţate modele care se regăsesc pe mai multe obiecte de ceramică din diferite perioade ale epocii bronzului, iar stilul celorlalte se găseşte şi pe alte obiecte de argint din diferite epoci”, a precizat Alin Frînculeasa. Specialiștii vor să afle, de asemenea, ce tip de aur a fost folosit la producerea frumoaselor colane și de unde provenea acesta. Astfel de informații le-ar putea permite, între altele, să deducă ce legături comerciale aveau comunitățile care locuiau odinioară pe aceste meleaguri și cum funcționau aceste rețele de schimb. Până una-alta, arheologii au decis să includă dealul din Urlați pe lista viitoarelor săpături, pentru a identifica eventuale urme de locuire și a stabili, dacă e cazul, din ce perioadă datează acestea. Oamenii de știință vor încerca, de asemenea, să-și dea seama dacă artefactele au fost așezate acolo în cadrul unui ritual sau dacă au fost ascunse provizoriu, de pildă de teama unor invadatori. Dat fiind modul în care au fost ele puse laolaltă, precum și prezența celor trei rotițe, prima variantă pare mai probabilă.