– Priveliștile montane fascinează pe toată lumea. O excursie pe poteci suspendate deasupra prăpăstiilor e o adevărată aventură, căutată de zeci de mii de turiști. A urca pe un vârf înalt de peste 2000 de metri este o victorie importantă, una din marile izbânzi ale vieții. Uneori, însă, entuziasmul prea mare și nesocotirea unor reguli obligatorii pentru zona montană, transformă bucuria în dramă sau chiar în tragedie –
Un vârf, o victorie

În zilele noastre, munții aproape că nu mai au secrete vizuale. Au fost deja explorați, fotografiați și filmați, inclusiv din satelit, iar toate aceste imagini sunt, în mare parte, publice. Să nu mai vorbim de hărți sau de aplicații online, folosite pentru orientare. Mai sunt și jurnalele de tură, pe care alpiniștii care au parcurs trasee mai lungi le-au postat pe internet. Munții României, și chiar și cei ai planetei, nu mai sunt, așadar, o Terra incognita. Volumul de date este atât de mare, încât poți face excursii virtuale prin mai toate văgăunile Carpaților, fără să te deplasezi până acolo. Cu toate acestea, orășenii lasă în urmă viața agitată și rigorile muncii lor de birou, își pun în mașină rucsacurile și o taie până la poalele unui masiv cu vârfuri înalte, și pornesc pe jos, cei mai mulți pe trasee marcate, spre culmi. Muntele atrage nu doar prin peisajele sale, acestea fac parte din oferta sa vizuală, dar sunt multe alte atracții: apa rece și bună a izvoarelor, boabele de zmeură sălbatică, flora spontană unică, serile petrecute la cabană etc. Mai este însă și altceva: probele la care te supune o ieșire pe munte. Ai ocazia să-ți testezi rezistența fizică în aerul tare care îți umple plămânii, să îți simți toți mușchii corpului solicitați. Și mai este și satisfacția de a ajunge pe vârful înalt, moment care coincide cu o victorie importantă: capeți încredere în resursele proprii, în tine însuți. A ajunge pe culmile munților este o acțiune echivalată cu a ajunge pe culmile destinului. Mai ales dacă „învingătorul” a fost nevoit să îndure și vitregiile vremii: zăpadă, geruri, vânt etc. Ai lumea la picioare, la propriu.
Înfrânții muntelui

Din păcate, dorința de cucerire a unui munte duce, uneori, la înfrângerea temerarului. Cauzele sunt diverse: s-a abătut de la un traseu marcat și a căzut în prăpastie; s-a aventurat pe un traseu prea dificil pentru el și și-a rupt picioarele; a nesocotit starea vremii, s-a aruncat cu capul înainte pe un traseu necunoscut și s-a rătăcit; a fost echipat necorespunzător și a înghețat de frig; a băut alcool pe traseu, crezând că astfel capătă mai multă energie, dar s-a pleoștit… Unii au nenorocul să fie atacați de urși sau să fie mușcați de vipere. Alții sunt loviți de fulgere. Frumusețea muntelui este plină de pericole. Există, însă, și-o veste bună: în România este activ Serviciul Salvamont, cu o istorie de peste 53 de ani. În ultimii zece ani, au fost salvate, în munții României, peste 65.000 de persoane! Sunt la datorie peste 1.100 de salvatori montani! Cifre dincolo de care se află oameni vii, antrenați să ajute turiștii aflați în situații dificile pe munte. Tastez „salvamont” pe facebook și ajung pe pagina „Salvamont Bușteni”. Au afișat un număr de telefon. Sun și am o scurtă discuție cu un salvamontist, care se prezintă Claudiu Vasilescu. „Sunt la refugiul Baba Mare, la cota 2.260 de metri, din Masivul Bucegi. Zăpada are pe alocuri și 2 metri, dar sunt și porțiuni de pământ negru, fiindcă o plimbă vântul dintr-un loc într-altul. Temperatura este de –3 grade. Azi, 13 Decembrie, până la ora 9 dimineața, nu am văzut niciun turist în zona noastră. Stăm o săptămână la refugiu, apoi vin alți colegi. Noi coborâm, dar avem activități în alte locuri. Serviciul Salvamont Bușteni este activ non-stop. Elicopter chemăm numai dacă este vremea favorabilă. Prezentăm pe pagina de facebook cazuri mai grave, ca să știe lumea ce poți să pățești, dacă nu respecți regulile”. Citesc postările de pe pagina Salvamont Bușteni. Sunt un fel de cronică neagră a muntelui. În 11 Decembrie 2023, „un bărbat de 44 de ani din București și-a pierdut viața, după ce a căzut mai bine de 100 de metri, din Creasta Bucșoiului. Acesta se afla cu prietena lui, când s-a întâmplat accidentul. Trupul neînsuflețit a fost scos cu ajutorul unui echipaj aero”. În 31 Octombrie, salvamontiștii din Bușteni au postat un filmuleț cu acțiunea de coborâre de pe munte a trupului neînsuflețit al unui turist francez: „În urmă cu câteva momente, după mai bine de 7 ore de căutări, salvamontiștii l-au găsit pe cetățeanul francez, căzut din poteca turistică în Valea Caraimanului. Acum trupul acestuia este coborât în oraș”. Alteori, din fericire, turiștii lipsiți de experiență sunt salvați in extremis: „Doi tineri aventurieri, de 19 și 20 de ani, au fost salvați în urmă cu câteva minute, de pe Jepii Mici. Neantrenați și fără echipament adecvat, cei doi au rămas blocați în treimea superioară a traseului. Salvamontiștii i-au găsit epuizați fizic, iar, în plus, fața le era hipotermică. După îngrijirile necesare, cei doi au fost ajutați să urce până la Cabana Caraiman”, a scris Salvamont Bușteni în data de 1 Decembrie. Cu numai câteva zile înainte, mai avusese loc un incident: „Trei turiști din București au fost la un pas să-și piardă viața, după ce s-au rătăcit pe Platoul Bucegi. Aceștia au fost găsiți, în ultimul moment, cu hipotermie și duși de urgență la Baza de Salvare Montană Baba Mare. Mâine, în funcție de starea lor și de condițiile meteo, se va încerca coborârea de pe munte”.
Salvați Salvamontul!

Una dintre cele mai dificile acțiuni de salvare a unui turist aflat pe munte a fost desfășurată în data de 9 Decembrie, de către echipa Salvamont Zărnești, în Masivul Piatra Craiului. Spre seară, pe la 17:30, salvamontiștii brașoveni au fost solicitați prin numărul unic de urgență 112, să intervină în cazul unei turiste din Mexic, accidentată grav pe traseul Ciorânga Mare, marcat cu triunghi roșu. „Salvamont Zărnești s-a confruntat cu una dintre cele mai dificile intervenții din ultimii 10 ani: condiții de iarnă, derularea acțiunii pe timp de noapte, terenul foarte expus, cât și problemele medicale de care suspectam victima. Pentru soluționarea cazului, s-a muncit nu mai puțin de 16 ore, cu o echipă de 13 membri ai Salvamont Zărnești, intervenția fiind încheiată astăzi, 10 Decembrie, în jurul orelor 10.30”. Ambasada Mexicului la București a transmis un mesaj de mulțumire: „Ambasada Mexicului în România transmite salutul său Serviciului Public Local Salvamont Zărnești și are onoarea de a face referire la recenta salvare a unei turiste de naționalitate mexicană, care s-a accidentat în Munții Piatra Craiului și care, în prezent, se află internată în spital…”. Misie grea, așadar, pentru salvamontiști, să coboare de pe munte turiști răniți. Totodată, ei au și nervii tari, în situațiile în care trebuie să transporte pe potecă, la vale, corpurile inerte ale celor decedați. E clar că nu oricine poate lucra la Serviciul Salvamont! Cu toate acestea, grupul de profesioniști care salvează vieți în Carpați riscă să fie comasat cu alte servicii din cadrul autorităților publice locale și să i se reducă personalul cu 15%, în condițiile în care este deficitar! Bine că pensiile speciale rămân neatinse, în timp ce oameni curajoși și bine pregătiți care intervin pentru viețile turiștilor montani riscă să fie dați afară sau să își vadă activitatea îngreunată din cauza unor decizii birocratice. Salvamont România a lansat o petiție online, cu titlul „Susține și tu Serviciile Publice Salvamont”, care a strâns deja mii de semnături. Guvernanții noștri nu merg pe munte, cu rucsacul în spate: coboară din limuzină direct în hotel, dar poate își pleacă urechea la apelul salvamontiștilor!