• Multe dintre lucrurile care se spun despre somn nu sunt adevărate decât parțial. Iată ce afirmă cercetătorii din domeniu că este adevărat. Și ce nu •
Somnul ne înfrumusețează
Da. Oamenii de știință au descoperit, în cadrul unor experimente, că ajungem să fim considerați, în medie, cu șase ani mai în vârstă, dacă nu am dormit timp de 24 de ore. În schimb, o noapte de somn întinerește.
Să nu dormim, culcați pe o parte…
Dormitul pe o parte este cea mai bună opțiune, cel puțin pentru cei care sforăie, deoarece împiedică alunecarea limbii către faringe în timpul somnului, iar astfel apar mai puține pauze respiratorii.
Luna plină perturbă somnul
Nu există nicio dovadă în acest sens.
Cel mai bine e să dăm de îndată uitării coșmarurile
Nu. Cel mai bine este să nu ajungem să avem coșmaruri. Acestea pot fi tratate cu succes, apelând la așa-numita terapie a repetiției imaginilor (IRT). Cu ajutorul ei, sunt identificate elementele care ne trezesc teama. Un monstru care ne urmărește nu mai e la fel de înfricoșător, ci mai degrabă ne stârnește râsul. La apariția coșmarurilor pot să contribuie, între altele, stresul, consumul de alcool, administrarea anumitor medicamente și un ritm neregulat de somn.
Cel mai bun somn este cel de dinaintea miezului nopții
Nu. Primele trei ore de somn sunt cele în care avem parte de somnul cel mai profund, indiferent dacă au loc înainte sau după miezul nopții. Ideal e să ne culcăm când ne simțim obosiți. În cazul „păsărilor de noapte”, acest moment sosește după miezul nopții.
Lipsa somnului dăunează sănătății
Da, acest lucru este adevărat și se observă cel mai frecvent la persoanele care lucrează în schimburi. Acestea au parte de o viață mai scurtă și se confruntă cu mai multe probleme de sănătate, pentru că dorm în mod neregulat, prea puțin și la momentul nepotrivit (în timpul zilei).
Trezitul pe durata nopții e un fenomen îngrijorător
Nu. Ne trezim de 5 până la 20 de ori pe noapte, dar de obicei nu ne amintim. Somnul neîntrerupt pe durata nopții e o iluzie. Avem nevoie de aceste faze de veghe, pentru a putea verifica dacă totul e în ordine și pentru a ne putea repoziționa corpul. Mersul la toaletă în cursul nopții este, de asemenea, normal. Pe măsură ce îmbătrânim, aceste scurte perioade de veghe devin mai lungi.
Avem nevoie de cel puțin opt ore de somn
Nu. Cantitatea de somn de care avem nevoie variază de la o persoană la alta. 90 la sută din populație are nevoie de 6 – 8 ore de somn. Există, de asemenea, persoane care au din naștere o nevoie mai mică de somn, trecând fericiți prin viață și dacă dorm doar câte 4 sau 5 ore pe noapte (așa cum făcea, de exemplu, cunoscutul scriitor român, Mircea Eliade). Important este să ne simțim odihniți dimineața și să nu fim nevoiți să recuperăm la capitolul somn, pe durata weekendului.
Cu cât dormim mai mult, cu atât mai bine
Nu. Dormitul cu o durată de peste 9 ore pe zi este asociat cu un risc mai mare de mortalitate, decât somnul de scurtă durată.
Cel mai bine dormim singuri
Nu și da. Din punct de vedere subiectiv, calitatea somnului crește atunci când dormim alături de un partener. Obiectiv, însă, somnul poate fi uneori perturbat de sforăit sau de mișcările frecvente.
Alcoolul ne ajută să adormim
Da, alcoolul ușurează alunecarea în somn, dar ne face să ne trezim mai des în a doua jumătate a nopții. De asemenea, relaxează mușchii gâtului și favorizează sforăitul și, implicit, pauzele tulburătoare ale respirației din timpul nopții, adică așa-numita apnee în somn.
Somnul de după-amiază e pentru molâi
Da și nu. Câte un pui de somn ne poate crește performanța și concentrarea. Moțăitul la ceas de seară în fața televizorului e în schimb un fel de „presomn”. El prelungește timpul necesar pentru a adormi și reduce profunzimea somnului. Recomandat este un pui revigorant de somn, de maximum 15 minute, în timpul zilei, a cărui durată să fie controlată cu ajutorul unui ceas deșteptător.
Lumina albastră a telefonului mobil ne răpește somnul
Nu este clar dacă lumina albastră a smartphone-ului îngreunează procesul de adormire. Unul dintre motivele pentru care e recomandabil să ne oprim cu o jumătate de oră înainte de a merge la culcare smartphone-ul, precum și toate celelalte ecrane, cum sunt cele ale tabletelor, PC-urilor sau televizoarelor, e și acela că rețelele de socializare și știrile pot declanșa stres și emoții puternice, care ne pot afecta somnul.
Yoga înainte de culcare ajută
Da. Yoga poate avea un efect pozitiv asupra procesului de adormire, la fel ca relaxarea musculară progresivă, antrenamentul autogen și concentrarea atenției asupra respirației.
Cel mai bine dormim după o partidă bună de sex
Da, pentru că în timpul sexului, este eliberat hormonul numit dopamină. El reduce simptomele sindromului picioarelor neliniștite. Un alt hormon care este eliberat e oxitocina, care ne oferă un sentiment de siguranță.
Nu trebuie să mâncăm după ora 20.00
Da. Ne este mai greu să adormim și să rămânem adormiți dacă avem stomacul plin. În timpul nopții, e bine să-i oferim organismului o pauză de 12 ore de la mâncare.
Nu e permis să vorbim cu somnambulii
Da, somnambulii dorm profund, cel puțin cu jumătate din creier. Când îi trezim, este ca și cum am trezi pe cineva dintr-un somn adânc. Somnambulii reacţionează apoi fiind tulburați, morocănoși şi dezorientaţi. Cel mai bine este să ghidăm somnambulii înapoi în pat, cu calm și tact.
Noaptea e un „sfetnic bun”
Da. În timpul somnului, amintirile ne sunt sortate, evaluate și consolidate. Ne trezim cu un alt creier decât atunci când ne-am culcat. Somnul îmbunătățește astfel privirea de ansamblu asupra tuturor impresiilor existente și, prin urmare, ne ajută să luăm decizii mai bune.
