Migrenele meteorologice

• Temperaturile mult prea mari pentru ultima lună de iarnă, precum și oscilațiile abrupte de presiune atmos­fe­rică ne transformă în cobai de experiență: stări de le­șin, amețeli, dureri chinuitoare de cap. Criza meteo de­vi­ne o cauză permanentă de boli, care pune în încurcă­tu­ră me­dicina modernă. Iată câteva noutăți legate de te­rapiile care pot fi urmate în cazul migrenelor •

Atenție la excesul de medicamente

Durerile de cap se numără printre cele mai frecvente probleme care ne determină să mer­gem la medic. În general, ajungem să ne adre­săm specialistului atunci când durerile de cap sunt foarte severe, persistente sau deo­sebit de frecvente – și când nu reușim să le tratăm prin administrarea ocazională a unui analgezic. Durerile din zona tâmplelor, a cefei sau din spatele ochilor reprezintă una dintre proble­mele care, în ultima vreme, contribuie la nivel mondial la o afectare severă a calității vieții. Persoanele care suferă de migrenă acuză dureri pulsatile, adesea însoțite de greață, amețeli și tulburări de vedere. Cauzele par să fie neurologice. Migrenele repre­zin­tă, cel puțin parțial, un semnal de avertizare, atunci când creierul ajung să dispună de prea puțină energie. Supu­nerea cre­ierului la un număr prea mare de stimuli meteo­rologici poate stârni o su­praexci­tabilitate a acestuia. Atacurile mi­grenoase apar adesea ca un făcut, exact atunci când programul ni le permite mai puțin, așa că mulți pa­cienți înghit rapid un analgezic, pentru a face durerea mai supor­ta­bilă. Însă atacurile pot deveni astfel mai frec­vente și mai grave. „În cazul când anal­gezicele sunt administrate prea des, supra­dozarea poa­te conduce la apariția durerilor de cap”, ex­plică medicii. În plus, ad­ministrarea de triptani (medicamente împotriva migrenelor acute), alături    de analgezice timp de peste zece zile pe lună, poate crește semni­ficativ riscul ca boala să se cronicizeze. De ajutor poate fi o pauză de câteva săptămâni, timp în care pa­cienții să nu mai ia niciun medi­cament împo­triva migrenei acute. Ca măsură preventivă, poate fi util și aportul regulat de magneziu, care reduce nu­mărul atacurilor și intensitatea durerii.

Cercetați cauza

Fiecare persoană care suferă de migrenă resimte valurile de durere în mod diferit. Prin urmare, nu există tratamente recomandate pe scară largă pentru a gestiona simptomele mi­grenei. „Din păcate, nu putem să știm dinainte la ce medicament va răspunde bine un anume pacient”, spun experții. Pacienții trebuie, așa­dar, să probeze sub supraveghere medicală diferite ingrediente active, pentru a-l găsi pe acela care se dovedește cel mai eficient în cazul lor. În tratarea atacurilor migrenoase acute, care nu răspund la analgezice (precum ibu­pro­fenul), terapia standard constă, de regulă, în ad­ministrarea triptanilor. Însă pacienții cu un risc crescut de infarct miocardic și accident vas­cular cerebral nu au voie să utilizeze ase­menea medi­camente. Printre noile variante apărute pe piața farmaceutică se numără las­miditan și rimegpant. Datorită efectu­lui lor mai bine țintit, pot fi administrate și de pacienții cu risc ridicat de boli car­dio­vas­culare. O altă metodă pro­fi­lactică este dis­ponibilă din 2018: este vorba despre anti­cor­pii CGRP, adminis­trați prin injecție, pentru combaterea acelor tipuri de migrene care pre­zintă complicații. Studiile privind anti­corpii CGRP au dat rezultate pozitive, au fost demonstrate atât eficacitatea, cât și o bună tolera­bilitate a acestei metode. Între efectele secundare se pot număra, totuși, roșeața la locul in­jectării, greața, cons­ti­pația sau amețelile. Există însă și pacienți în cazul cărora injecția împotriva migrenei e ineficientă sau își pierde prea repede efectul. Noile abordări terapeutice repre­zintă, totuși, o rază de speranță pentru mulți dintre cei afectați.

Dieta alimentară – o influență majoră

Migrenele dureroase sunt adesea însoțite de o serie de afecțiuni psi­hice. Între acestea se numără mai ales de­presia și tulbu­rările de anxie­tate. Bolile psi­hice și valurile de du­rere tind să se am­pli­fice re­ci­proc. „Dure­rile de cap frecvente ne pot afecta din punct de vedere psihic, în vreme ce persoanele ca­re nu o duc bine din punct de vede­re psihic pot su­feri de dureri de cap frecvente”, spun neurologii. O alinare pot oferi, în acest caz, tehnicile de relaxare și psiho­terapia. Noile studii indică din ce în ce mai clar că migrenele par a fi și tulburări de natură metabolică. Iar asta înseamnă că și dieta poate avea o in­fluență majoră asupra migrenelor. Mesele neregulate, posturile, alimentele bogate în carbohidrați și sărace în micronutrienți ar putea să favorizeze cronicizarea mi­gre­nelor. În această privință, studiile de dată recentă indică felul în care poate fi concepută pe baze știin­țifice o dietă anti-migrenă, care să nu ne limiteze totuși prea mult în viața de zi cu zi. Este important ca pacienții să evite fluc­tuațiile gli­cemice mari și să-și adapteze organis­mul la o sursă uniformă de energie, care să co­respundă cerințelor mari de energie ale cre­ierului. Pentru a înțelege și a contracara într-un mod mai eficient factorii declanșatori ai mi­grenei, este totodată util ca pacienții să-și noteze într-un jurnal ce alimente au consumat.

Acupunctura, efect dovedit

Atacurile de migrenă sunt adesea agravate de tensiunile musculare din zona spatelui și a cefei. În asemenea cazuri, poate ajuta acupunc­tura. Eficacitatea acupuncturii în prevenirea migrenei a fost examinată într-o serie de studii. Există cu siguranță efecte pozitive, care se ridică la același nivel cu cel al beta-blocantelor. Simptomele pot fi însă ameliorate și cu ajutorul tratamentelor și exercițiilor fi­zioterapeutice sim­ple. Ca regulă generală, se poate spune că pro­gramul zilnic și som­nul ne­re­gulat, sedenta­ris­mul, urmat de e­xerciții fizice în exces, munca la cal­culator într-o postură ten­sio­na­tă și lipsa odihnei deschid larg ușa pentru efectul negativ al fac­torilor meteorologici că­rora le facilitează efectul.    Exercițiile fizice aju­tă la combaterea migrenelor, dar nu și atunci când le facem până la epuizare. Prin urmare, persoanele care suferă de migrene ar trebui, în prin­cipiu, să ducă un stil de viață regulat, echi­librat.

Ce este migrena cu aură?

Debutează încet. Din partea laterală a câm­pului vizual își fac apariția un fel de modele colorate, zimțate, care-și croiesc drum prin întregul câmp vizual. Limitarea vederii este ade­sea însoțită de un senti­ment de neputință și de iritare. Cam așa trebuie să ne i­maginăm o mi­grenă cu aură. Ea se numără printre cele mai comune, dar și printre cele mai puțin cunos­cute forme ale migre­nei. Tul­bu­ră­rile vi­zua­le pot îmbrăca multe forme și apar de obicei cu apro­ximativ 30 de minute îna­inte de debutul du­rerii de cap. În cazul migrenelor cu aură, fluc­tuațiile hormonale, în special cele vizând nive­lul de estrogen, pot duce la atacuri mai frec­vente și mai severe. O aură poate apărea și în absența unei dureri ulterioare de cap. Simp­tomele aurei migre­noase pot fi similare cu cele ale unui accident vascular cerebral. Dacă tulbu­rările vizuale sunt însoțite brusc de senzații noi de amorțeală și paralizie, de exemplu la nivelul feței sau bra­țului, sau de probleme de vorbire și de dificultăți în găsirea cuvintelor, cei afectați trebuie să fie atenți. Pentru că în spatele acestui fenomen ar putea fi atât o aură de mi­grenă extinsă, cât și un accident vascular cere­bral. De aceea, pacienții ar trebui să i se adreseze medicului de fiecare dată când ceva li se pare neo­bișnuit. Persoa­nele care suferă de aură mi­gre­noasă se con­fruntă, în general, cu un risc crescut de a suferi un accident vas­cular ce­rebral. Ris­cul poate fi redus la mini­mum, prin urmarea unei terapii eficiente, pentru prevenirea și com­ba­terea migrenei cu aură și un control atent al al­tor factori care ar putea spori riscul unui ac­cident vas­cular cere­bral.

Remedii pentru acasă

Ce ajută împotriva durerilor de cap?

Medicamente clasice

* În cazul cefaleei de tensiune, care se manifestă ca o durere de cap bilaterală, apă­sătoare, s-au dovedit eficiente analgezicele pre­cum paracetamolul, acidul acetilsalicilic și ibuprofenul. Putem recurge la tablete care com­bină două ingrediente active, care acțio­nează în moduri diferite și în locuri diferite ale corpului și sunt totuși tolerate de organism. Combinația de paracetamol și ibuprofen sto­pează durerea pe două paliere.

* Împotriva migrenelor ajută acidul ace­tilsalicilic, paracetamolul, ibuprofenul, diclo­fenacul, metamizolul și naproxenul. Triptanii sunt eficienți în cazul durerilor severe, dar nu ameliorează aura, o tulburare neurologică care se manifestă în primul rând prin tulburări de vedere. Pentru triptani este în principiu ne­cesară o prescripție medicală, dar pe piață există și variante care se vând fără prescripție.

Remedii complementare alternative

* Aplicații de alifii chinezești cu cam­for pe tâmple sau pe ceafă.

* Dacă simțiți că urmează un atac mi­grenos iminent, vă poate ajuta și un amestec de cafea neagră și lămâie.

* Verificați dacă nu cumva suferiți de un deficit de fier: dacă vă vâjâie constant capul și vă simțiți mai mereu obosiți, este po­sibil să suferiți de un deficit de fier. În acest caz, corpul nu poate produce suficientă hemo­globină. Aceasta este cea care îi dă sângelui culoarea roșie și are sarcina importantă de a transporta oxigenul și dioxidul de carbon în fluxul sanguin. Puteți afla dacă suferiți de un deficit făcând un test rapid. O mică înțepătură în deget este suficientă –    valoarea este determinată prin sânge.

* Luați suplimente de magneziu: se știe că deficitul de magneziu poate spori iritabilitatea nervi­lor de la nivelul trunchiului ce­rebral și poate duce la declan­șarea du­rerilor de cap. Supli­mentele cu magneziu ne pot așadar ajuta să prevenim atacurile.

* Vizualizarea – stați re­laxați și faceți un scenariu ima­ginar, în care o lumină puternică vă pătrunde în creier, asemă­nătoare cu o rază care elimină durerea prin urechi, sub formă de aburi negri. Mintea rămâne clară și liniștită.

* Fiți la curent cu da­tele meteorologice – în zi­lele cu presiune atmos­ferică prea scăzută sau prea ridi­cată, evitați deplasările în oraș.

* Luați adaptogeni – Ashwagandha sau Na­Nattokinase (suplimente alimentare), con­form prospectului.

* Respirații yoga – nu vă ridicați dimi­neața din pat înainte de a face 25 de respirații totale, cu fereastra deschisă. Inspirați 5 se­cunde, expirați 7 secunde, apoi țineți aerul în plămâni cât mai mult.

Etapele migrenei

Etapa preliminară (1-2 zile)

* Oboseală

* Nevoia de a urina

* Greață

* Pofte culinare

* Stare euforică

* Căscat

Aura (1 oră)

* Tulburări vizuale

* Furnicături

* Tulburări de vorbire

Durerea de cap propriu-zisă (4-72 ore)

* Dureri de cap unilaterale

* Greață

* Sensibilitate la miros

* Sensibilitate la zgomot/lumină

Perioada de recuperare (1-2 zile)

* Oboseală

* Tensiune

* Epuizare

* Putere redusă de concentrare