• O spun mereu: țara noastră este în întregime un obiectiv turistic de o complexitate seducătoare, accesibilă într-un timp scurt, fără necesitatea unor lungi călătorii, ca în țările cu teritorii vaste, care par că nu se mai sfârșesc. Din vârful Carpaților până la Dunăre și pe Litoral ajungi relativ repede, dar ce diversitate uluitoare de locuri găsești în drum: peisaje, case tradiționale, cetăți, muzee, orașe istorice. Avem acum și bani europeni ca să reabilităm vechi clădiri de patrimoniu •
Castele, biserici, mânăstiri
În cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, un program vast de reformare a României, în mare parte cu fonduri alocate de la Bruxelles, aproape 30 de miliarde de euro (granturi și împrumuturi), există o componentă numită „Turism și Cultură”, având drept („Investiția 1”) „Promovarea celor 12 rute turistice/culturale ale României”. Iată care sunt acestea: 1. Ruta castelelor; 2. Ruta curiilor din zona Transilvaniei; 3. Ruta culelor oltenești; 4. Traseul gastronomiei tradiționale românești; 5. Ruta bisericilor fortificate; 6. Ruta bisericilor de lemn; 7. Ruta mânăstirilor din nordul Moldovei; 8. Ruta Sfântul Ladislau, pe teritoriul României; 9. Traseul castrelor romane; 10. Ruta cetăților; 11. Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării, în vederea creșterii atractivității zonei, și 12. Ruta satelor cu arhitectură tradițională. Lucrurile par să se miște în direcția bună, după cum reiese dintr-un document publicat recent de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE): au fost semnate, în perioada 24 Octombrie 2022 – 25 Aprilie 2023, nu mai puțin de 85 de contracte de finanțare. Asta înseamnă că vor fi reabilitate, pe aproape tot cuprinsul țării, zeci de castele, biserici, mânăstiri, conace boierești, cule, sate tradiționale. Sunt acțiuni slab sau deloc mediatizate, dar care vor schimba în bine România turistică și culturală.
Satul de marmură
Să consultăm, așadar, prețiosul document ministerial. Ce clădiri urmează să fie scoase din starea de degradare în care se află în prezent, în Transilvania? Dacă ar fi să iau în considerare și clădirile din Banat și Crișana, dar și din Maramureș și Satu Mare, ar fi 53 de obiective, pentru reabilitarea cărora au fost deja semnate contractele de finanțare. Sigur, nu le voi prezenta chiar pe toate, dar e timpul să furnizez câteva date despre măcar o parte dintre acestea. În chiar fruntea listei se află ca beneficiar comuna Arpașu de Jos, jud. Sibiu, care are la dispoziție suma totală de 571.200 euro, din care 480.000 euro alocați prin PNRR, pentru reabilitarea și valorificarea patrimoniului local. Arpașu de Jos este o veche așezare românească din Țara Făgărașului, care a acumulat de-a lungul veacurilor, tradiții materiale (arhitectură) și imateriale (graiul local, folclor, obiceiuri), salvate acum și transformate în ofertă turistică în cadrul PNRR. Mai spre est, în județul Covasna, în satul Biborțeni, orașul Baraolt, Parohia Reformată din localitate are la dispoziție suma de 1.752.668,39 euro, din care 1.473.818,72 euro din PNRR, pentru a reabilita clădirea bisericii reformate și zidul de incintă. Tot în județul Covasna, a fost alocată, prin semnătură ministerială, primăriei comunei Ozun, suma totală de 569.691,80 euro, din care 479.924,04 euro fonduri europene, pentru a amenaja „Drumul conacelor”. Sună atractiv, nu-i așa? Multe alte obiective, unele faimoase, din Transilvania, vor căpăta o nouă viață, cu ajutorul fondurilor europene. Unele dintre acestea sunt vechi castele, altele biserici din lemn. Chiar și Satul de Marmură din comuna Bunila, județul Hunedoara, se află pe lista publicată de MIPE. Opt gospodării tradiționale românești vor fi restaurate și reabiliate, atât în interior, cât și la exterior, suma totală pusă la bătaie fiind de 571.200 de euro, din care 480.000 de euro, fonduri alocate de la bugetul european.
Moldova primenită
E timpul să trecem Carpații, în Moldova, o regiune plină de mănăstiri și cetăți medievale, dar și de sate tradiționale, care așteaptă o mână de gospodar pentru a fi readuse la viață. Mânăstirea Bisericani este unul dintre beneficiarii banilor publici, pentru a restaura și consolida monumentul istoric, Biserica Buna Vestire, din incinta mânăstirii. Vestea bună e că suma totală e frumușică: 3.268.062,35 euro, din care 2.749.798,11 euro, din bugetul Uniunii Europene. Mânăstirea, țin să precizez, are și site: bisericani.mmb.ro, unde, în Octombrie 2023, a și fost publicat un anunț prin care sfântul lăcaș căuta un diriginte de șantier, care să supravegheze lucrările de reabilitare, finanțate prin PNRR. Lucrurile se mișcă, după cum vă spuneam! Și Mânăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași a semnat un buget total de 3.267.907,36 euro, din care 2.749.998,70 euro din PNRR, pentru lucrări de restaurare și reabilitare a clădirii C2 și a împrejmuirii acesteia. Dar în Moldova vor fi reabilitate cu ajutorul banilor europeni nu numai edificii religioase. În comuna Ciocănești, din jud. Suceava, o așezare recunoscută pentru tradiția încondeierii ouălor, dar și a pictării cu motive florale a pereților exteriori ai caselor tradiționale, tocmai opt gospodării vechi din sat urmează să fie restaurate cu suma totală de 571.200 euro, din care 480.000 de euro din PNRR. Nici județul Vaslui nu a fost uitat: biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Pârvești, comuna Coste, urmează să fie consolidată și restaurată, turnul-clopotniță fiind de asemenea cuprins în planul lucrărilor. Aveți dreptate să fiți convinși că nu am auzit până acum de biserica de lemn din Pârveștii Vasluiului. Cu perfectă îndreptățire, caut pe Google și aflu că edificiul a fost întemeiat în 1666 de vornicul de poartă Apostol Talpeș, și a fost reclădit între anii 1816 – 1820. Un motiv de luat în seamă pentru cei care pleacă la drum prin Moldova, să nu ocolească satul Pârvești.
Ruta culelor
Deja simt nerăbdarea unora dintre voi: „Bine, domnule, dar prin sud nu se întâmplă nimic? Dacă știi ceva, zi-ne mai repede, nu ne mai fierbe atât!”. Firește că Muntenia și Oltenia nu au fost uitate, mai ales că tradițiile arhitecturale sunt bogate în aceste regiuni dintre Carpați și Dunăre. În județul Mehedinți, în comuna Isverna, satul Seliștea, este pe cale să fie restaurată biserica din lemn „Sfinții Voievozi”, beneficiar fiind chiar Parohia Seliștea. Bugetul total: 548.589,29 euro, din care 461.367,44 euro, din PNRR. Tot în comuna Isverna, dar în satul cu același nume (sat de reședință), urmează să fie restaurată tot o biserică din lemn, cu același hram, „Sfinții Voievozi”, suma alocată fiind, însă, ușor diferită: 580.134,08 euro, din care 488.267,33 euro, din PNRR. Haideți să sărim pârleazul în județul Gorj: Cula Glogovenilor se află pe lista MIPE, bugetul total alocat fiind de 1.232.388,38 euro, din care 1.037.000 de euro, bani din PNRR. Beneficiar este Primăria Glogova. Cula a fost construită spre sfârșitul sec. XVIII. Aici a locuit, în copilărie, Tudor Vladimirescu, eroul Revoluției din 1821. Înapoi, în Mehedinți: și Cula Tudor Vladimirescu (a crescut băiatul mare și a avut casa lui fortificată), din localitatea Șimian, va fi restaurată și promovată, suma totală pusă la bătaie fiind de 1.243.567,69 euro, din care 1.046.400,90 euro din fonduri europene. În județul Vâlcea, în sfârșit, Cula Zătreanu va fi conservată, restaurată și refuncționalizată, cu un buget total de 1.247.700,12 euro, din care 1.049.859,11 euro, fonduri europene. Mai la sud, în județul Olt, va fi reabilitată Cula Călețeanu, din localitatea Piatra-Olt, cu suma totală de 1.246.976,67 euro, din care 1.049.443,36 euro fonduri PNRR. Peste Olt, în Prahova, la Drajna, va fi creat un parc arheologic în jurul castrului roman de la Drajna, bugetul total alocat fiind de peste 2.200.000 de euro, din care cea mai mare parte, din fonduri europene. Contractele au fost semnate, dar până la reabilitarea clădirilor mai e cale lungă. Să sperăm că banii vor fi cheltuiți cu folos și, într-un an-doi, obiectivele vor putea fi vizitate!