Bani grei pentru patrimoniul României

• O spun mereu: țara noastră este în întregime un obiectiv turistic de o complexitate seducătoare, accesibilă într-un timp scurt, fără ne­ce­sitatea unor lungi călătorii, ca în țările cu teritorii vaste, care par că nu se mai sfârșesc. Din vârful Carpaților până la Dunăre și pe Litoral ajungi relativ repede, dar ce diversitate uluitoare de locuri găsești în drum: peisaje, case tradiționale, cetăți, muzee, orașe istorice. Avem acum și bani europeni ca să reabilităm vechi clădiri de patrimoniu •

Castele, biserici, mânăstiri

În cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, un program vast de reformare a Ro­mâ­niei, în mare parte cu fonduri alocate de la Bruxelles, aproape 30 de miliarde de euro (granturi și împrumuturi), există o componentă numită „Tu­rism și Cultură”, având drept („Investiția 1”) „Pro­mo­varea celor 12 rute turistice/culturale ale Ro­mâ­niei”. Iată care sunt acestea: 1. Ruta castelelor; 2. Ruta curiilor din zona Transilvaniei; 3. Ruta cu­lelor oltenești; 4. Traseul gastronomiei tradițio­nale românești; 5. Ruta bisericilor fortificate; 6. Ruta bi­sericilor de lemn; 7. Ruta mânăstirilor din nordul Moldovei; 8. Ruta Sfântul Ladislau, pe teritoriul României; 9. Traseul castrelor romane; 10. Ruta ce­tăților; 11. Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării, în vederea creș­te­rii atractivității zonei, și 12. Ruta satelor cu arhitectură tradițio­na­lă. Lucrurile par să se miște în di­recția bună, după cum reiese dintr-un document publicat re­cent de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE): au fost semnate, în perioada 24 Oc­tom­brie 2022 – 25 Aprilie 2023, nu mai puțin de 85 de contracte de finanțare. Asta înseamnă că vor fi reabilitate, pe aproape tot cuprinsul țării, zeci de castele, biserici, mâ­năs­tiri, conace boie­rești, cule, sate tra­di­ționale. Sunt acțiuni slab sau deloc media­ti­­za­te, dar care vor schim­ba în bine Ro­mâ­nia turistică și cul­turală.

Satul de marmură

Să consultăm, așa­dar, prețiosul docu­ment mi­nis­terial. Ce clădiri urmează să fie scoase din starea de degradare în care se află în prezent, în Tran­sil­va­nia? Dacă ar fi să iau în considerare și clădirile din Banat și Crișana, dar și din Maramureș și Satu Ma­re, ar fi 53 de o­biective, pentru reabi­li­tarea căro­ra au fost deja semnate contrac­tele de finanțare. Si­gur, nu le voi prezenta chiar pe toate, dar e tim­pul să furnizez câ­te­va date despre măcar o parte dintre acestea. În chiar fruntea listei se află ca beneficiar comuna Arpașu de Jos, jud. Sibiu, care are la dis­po­ziție suma totală de 571.200 euro, din care 480.000 euro alo­cați prin PNRR, pentru reabilita­rea și valorificarea patrimoniului local. Arpașu de Jos este o veche așe­zare românească din Țara Fă­gărașului, care a acumulat de-a lungul vea­curilor, tradiții materia­le (arhitectură) și imateriale (gra­iul local, folclor, obiceiuri), salva­te acum și transformate în ofertă turistică în cadrul PNRR. Mai spre est, în județul Covasna, în satul Bibor­țeni, orașul Baraolt, Parohia Reformată din loca­­lita­te are la dispoziție suma de 1.752.668,39 euro, din care 1.473.818,72 euro din PNRR, pentru a re­abilita clădirea bisericii reformate și zidul de in­cintă. Tot în județul Co­vas­na, a fost alocată, prin sem­nătură ministerială, pri­măriei comunei Ozun, suma totală de 569.691,80 euro, din care 479.924,04 euro fonduri europene, pentru a ame­naja „Drumul conacelor”. Sună atrac­tiv, nu-i așa? Multe alte obiective, unele faimoase, din Transil­va­nia, vor căpăta o nouă viață, cu aju­torul fondu­ri­lor euro­pene. Unele dintre acestea sunt vechi castele, altele biserici din lemn. Chiar și Satul de Marmură din comuna Bunila, județul Hune­doa­ra, se află pe lista publicată de MIPE. Opt gospo­dă­rii tradiționale ro­mânești vor fi restaurate și rea­biliate, atât în inte­rior, cât și la exterior, suma totală pusă la bătaie fiind de 571.200 de euro, din care 480.000 de euro, fonduri alo­cate de la bu­ge­tul european.

Moldova primenită

E timpul să trecem Car­pa­ții, în Moldova, o regiune pli­nă de mănăstiri și cetăți me­­dievale, dar și de sate tra­di­țio­nale, care așteaptă o mâ­nă de gospodar pentru a fi re­­aduse la viață. Mâ­năstirea Bi­se­ricani es­te unul dintre bene­ficiarii banilor pu­blici, pentru a restaura și con­­so­lida monu­men­tul istoric, Bise­rica Bu­na Vestire, din in­cinta mâ­năs­tirii. Ves­tea bună e că su­ma totală e fru­mușică: 3.268.062,35 euro, din care 2.749.798,11 euro, din bugetul Uniunii Euro­pene. Mânăstirea, țin să precizez, are și site: biseri­cani.mmb.ro, unde, în Octombrie 2023, a și fost publicat un anunț prin care sfân­tul lăcaș căuta un diriginte de șantier, ca­re să supravegheze lu­crările de reabilitare, finanțate prin PNRR. Lucrurile se mișcă, du­pă cum vă spu­neam! Și Mânăstirea „Sfin­ții Trei Ierarhi” din Iași a semnat un buget total de 3.267.907,36 euro, din care 2.749.998,70 euro din PNRR, pentru lucrări de restaurare și reabilitare a clădirii C2 și a împrej­muirii acesteia. Dar în Moldova vor fi reabilitate cu ajutorul banilor europeni nu numai edificii religioa­se. În comuna Ciocănești, din jud. Suceava, o așezare recunoscută pen­tru tradiția încondeierii ouălor, dar și a pictării cu motive florale a pere­ților exteriori ai caselor tradiționale, tocmai opt gospodării vechi din sat urmează să fie restaurate cu suma totală de 571.200 euro, din care 480.000 de euro din PNRR. Nici județul Vaslui nu a fost uitat: bise­rica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Pârvești, comuna Coste, ur­mea­ză să fie consolidată și restau­rată, turnul-clopotniță fiind de asemenea cuprins în planul lucrărilor. Aveți dreptate să fiți convinși că nu am auzit până acum de biserica de lemn din Pârveștii Vasluiului. Cu perfectă îndrep­tă­țire, caut pe Google și aflu că edificiul a fost întemeiat în 1666 de vornicul de poartă Apostol Talpeș, și a fost reclădit între anii 1816 – 1820. Un motiv de luat în seamă pentru cei care pleacă la drum prin Moldova, să nu ocolească satul Pârvești.

Ruta culelor

Deja simt nerăbdarea unora dintre voi: „Bine, domnule, dar prin sud nu se întâmplă nimic? Dacă știi ceva, zi-ne mai repede, nu ne mai fierbe atât!”. Firește că Muntenia și Oltenia nu au fost uitate, mai ales că tradițiile arhitecturale sunt bogate în aceste regiuni dintre Carpați și Dunăre. În județul Me­he­dinți, în comuna Isverna, satul Seliștea, este pe cale să fie restaurată biserica din lemn „Sfinții Voie­vozi”, beneficiar fiind chiar Parohia Seliștea. Bu­getul total: 548.589,29 euro, din care 461.367,44 euro, din PNRR. Tot în comuna Isverna, dar în satul cu același nume (sat de reședință), urmează să fie restaurată tot o biserică din lemn, cu același hram, „Sfinții Voievozi”, suma alocată fiind, însă, ușor diferită: 580.134,08 euro, din care 488.267,33 euro, din PNRR. Haideți să sărim pârleazul în județul Gorj: Cula Glogovenilor se află pe lista MIPE, bugetul total alocat fiind de 1.232.388,38 euro, din care 1.037.000 de euro, bani din PNRR. Beneficiar este Primăria Glogova. Cula a fost con­struită spre sfârșitul sec. XVIII. Aici a locuit, în copilărie, Tudor Vladimirescu, eroul Revoluției din 1821. Înapoi, în Mehedinți: și Cula Tudor Vladimi­rescu (a crescut băiatul mare și a avut casa lui fortificată), din localitatea Șimian, va fi restaurată și promovată, suma totală pusă la bătaie fiind de 1.243.567,69 euro, din care 1.046.400,90 euro din fonduri europene. În județul Vâlcea, în sfârșit, Cula Zătreanu va fi conservată, restaurată și refuncțio­na­lizată, cu un buget total de 1.247.700,12 euro, din care 1.049.859,11 euro, fonduri europene. Mai la sud, în județul Olt, va fi reabilitată Cula Căle­țeanu, din localitatea Piatra-Olt, cu suma totală de 1.246.976,67 euro, din care 1.049.443,36 euro fonduri PNRR. Peste Olt, în Prahova, la Drajna, va fi creat un parc arheologic în jurul castrului roman de la Drajna, bugetul total alocat fiind de peste 2.200.000 de euro, din care cea mai mare parte, din fonduri europene. Contractele au fost semnate, dar până la reabilitarea clădirilor mai e cale lungă. Să sperăm că banii vor fi cheltuiți cu folos și, într-un an-doi, obiectivele vor putea fi vizitate!