GHEORGHE COZMA (Președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria): „Responsabilitatea noastră e să păstrăm limba română și tradițiile istorice ale românilor”

Cea mai mare comunitate românească din Ungaria se află în Bichiș, imediat după ieșirea din țară pe la punctul de frontieră Vărșand, din județul Arad. Gheorghe Cozma este președintele Autoguvernării pe Țară a Români­lor din Ungaria (AȚRU). L-am cunoscut cu oca­zia vizitei pe care am făcut-o în țara vecină, la sfârșitul lui Februarie, și-am folosit prilejul pentru a-l ruga să ne povestească despre viața comunității româ­nești din Ungaria.

„Avem aici o cultură românească aparte”

– Sunt în Ungaria de câteva zile, unde am fost invitată la o sărbătoare de mare tradiție: Balul cu merinde al românilor din Aletea. Spre surprinde­rea mea, eu am fost singura îmbrăcată în costum popular românesc, iar dansurile bărbătești, jucate pe scenă, mi s-au părut a fi mai degrabă ungu­rești. Și-au uitat românii din Un­ga­ria tradițiile?

– Comunitatea ro­mâ­nească din Ungaria e una istorică. Strămo­șii noștri au fost săraci, au avut de înfruntat foar­te multe greutăți, dar au reușit să con­tu­reze o cultură ro­mâ­neas­că aparte. Este ceva unic, avem și un grai, în care folosim cuvintele vechi româ­nești, cărora li s-au ală­turat, cum era și firesc, cuvinte din limba maghiară, adap­tate. Așa e și cu dansu­rile noastre. Sunt câte­va elemente împru­mu­tate din dansurile ungurești din zona Bi­horului și a Banatului, dar e ceva unic, ceva care românii au adap­tat, ca să nu-i supere nici pe unii, nici pe al­ții. Dansurile de la Mi­cherechi, de exem­plu, sunt cunoscute nu doar în Ungaria, ci și în stră­i­nă­tate. Chiar unchiul meu, Gheor­ghe Nistor, a fost cel care a în­fiin­țat acolo primul an­sam­blu, încă din 1952, și au mereu invitații în Ro­mânia, la Cluj, la Timi­șoara, la București. Nu ați văzut costume popu­lare la bal, fiindcă pe vremuri, când s-a în­fiin­țat primul ansamblu, românii erau foarte săraci, nu aveau ce pune pe masă, dar cos­tu­me? Acum, băr­ba­ții au că­mașă albă, panta­loni negri și cizme ne­gre. Femeile, la fel, o bluză albă, cu un sara­fan ne­gru sau închis la culoare.

Suntem o comunitate istorică

– Cât e de mare co­munitatea românească pe care o reprezentați?

– Românii din Ungaria sunt o comunitate isto­rică, noi aici ne-am născut: generația mea, a părin­ților, a bunicilor și străbunicilor mei, dar sunt și foar­te mulți români care s-au stabilit aici în ultimii 30-40 de ani. Conform recensământului din 2022, în Ungaria erau aproape 28000 de români, cu 8000 mai puțini față de 2011, cel puțin la nivel decla­ra­­tiv. Dar există posibilita­tea să fie mulți care, din diferite motive, să nu se fi declarat români. Comunitatea ro­mânească tradițională din Ungaria trăiește în trei județe, de-a lungul graniței cu România: Bihorul un­guresc, Bi­chiș și Ciongrad. Bineînțeles, și în Buda­pes­ta tră­iesc români, dar acolo mai mulți sunt cei pro­veniți din comunitățile istorice, sau care s-au mu­tat din România pentru o viață mai bună sau înteme­indu-și o familie.

– Ce înseamnă, de fapt, Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria?

– Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Un­ga­ria este o instituție re­prezentativă a românilor din această țară. Cea mai importantă sarcină a noas­­tră este de a păstra limba română, moșteni­rea intelec­tuală și tradi­ții­le istorice ale româ­ni­lor care locuiesc în Un­ga­ria. În Ungaria trăiesc 13 na­țio­na­li­tăți, care au drep­tul legal de a se or­ga­ni­za în au­togu­ver­nări. Fi­e­care na­ționali­ta­te are o gu­ver­nare pe ța­ră, o gu­ver­nare pe județ și mai multe guvernări locale. Minoritățile din Unga­ria au posibilitatea de a avea în parlament un re­prezentant, for­mând și o comisie a na­ționa­lităților. În cadrul co­mi­siei, reprezentanții mi­no­ri­tăților au propu­neri către guvern, dar nu au drept de vot în șe­din­țele plenare ale par­la­­men­tului. Doar națio­na­­lita­tea germană are un deputat în Parlament.

„Autoguvernările minorităților funcționează cu finanțare de la statul maghiar”

– Ce instituții aveți în subordine?

– Cu finanțarea primită de la guvernul maghiar, autoguvernarea noastră pe țară susține instituții educaționale bilingve: în Giula, Liceul, Școala Ge­ne­rală și Căminul de elevi „Nicolae Băl­ces­cu”, sin­gurul liceu ro­mâ­nesc din Ungaria, în Chitighaz, la Aletea, la Bătania și la Săcal, exis­tă câte o școală și câte o grădiniță. În ace­s­te insti­tu­ții, subor­do­nate AȚRU, învață 1.300 de copii de națio­na­li­tate ro­mâ­nă și ac­tivează a­proa­pe 300 de cadre di­dactice. Clă­di­rile în care aceste in­sti­tuții își desfășoară activitatea sunt toate în propri­e­tatea noastră. Pe lângă aceste instituții, mai există o școală și o grădiniță bilingve la Miche­re­chi, iar în județele Bichiș, Bihorul unguresc și Ciongrad, mai sunt încă cinci instituții educațio­nale, unde se predă lim­ba română ca limbă străină. La Giula, avem o casă de cultură și funcționează două ziare săptă­mâ­nale, Foaia românească și Cronica. Pe canalul ma­ghiar Duna TV, avem câte 30 de minute săptămânal și o emisiune în limba română, „Ecranul nostru”, la ra­dio, câte două ore zilnic, la fel ca și celelalte națio­nalități. Avem o legătură strânsă și cu Biserica Orto­­doxă Română, cu Episcopia Ortodoxă Ro­mână, reprezentată de PS Siluan.

– Există vreo diferență între cele două Con­sulate ale României, existente în Ungaria, la Sze­ged și Giula, și Autoguvernarea pe Țară, pe care o reprezentați?

– Cele două consu­la­te reprezintă Statul Român în Ungaria. Au­­togu­vernările mi­no­­ri­tăților s-au în­fiin­­țat în 1994, pe baza Legii Națio­na­lităților, ela­borată un an mai devreme, și toa­te func­țio­nează cu finanțare de la gu­ver­nul ma­ghiar. Bugetul anual al Autoguver­nării pe Ța­ră a Româ­nilor din Un­ga­ria este de 2,6 miliarde de fo­rinți (aproximativ 656.000 euro).

„Nu toți românii din Ungaria sunt implicați și activi în comunitatea românească”

– Sunteți foarte tânăr, dar dețineți o funcție importantă pentru comunitatea românească din Ungaria.

– Am 37 de ani și lucrez în această instituție din 2009, după ce am absolvit facultatea din Szegedin, ca profesor de limba română și informatică. Am și studii universitare de administrație publică, absol­vi­te la Budapesta, iar din 2015, am devenit șef de oficiu al AȚRU. Președinte al acestei instituții am fost ales în 2019.

– E greu?

– Ușor nu e! În primul rând, comunitatea ro­mânească e împrăștiată în toată țara. Avem de aco­pe­rit o distanță mare între comunitățile românești. Dar cred că în acest mandat am reușit să mai unim cât de cât românii din Ungaria. Pe lângă AȚRU, există numeroase asociații care se implică în viața românilor, prin organizarea unor evenimente cultu­ra­le, menite a contribui la păstrarea culturii și tradi­țiilor noastre românești. De exemplu, la Miche­re­chi, la Aletea și la Chitighaz, funcționează coruri și ansambluri de dans popular. La Chitighaz, există singura casă-muzeu românească, înregistrată ofi­cial în Ungaria, dar există și o colecție privată la Otlaca-Pustă. Nu suntem atât de mulți, suntem o mână de români aici, în Ungaria, și cu toții trebuie să avem același scop: întărirea comunității în spirit românesc. Dintre cei 28.000 care s-au declarat români, nu toți sunt implicați și activi în comunitatea românească. Responsa­bilitatea noastră nu e doar să susținem atâtea instituții, ci și să ne păstrăm limba și tradițiile, iar asta se poate reuși doar cu o muncă serioasă.