• Dezvoltarea infrastructurii rutiere și creșterea numărului de vehicule care circulă pe străzi, șosele și autostrăzi conduc, incontestabil, la atingerea unui nivel înalt de modernizare economică. Există însă și efecte adverse, să le spun așa, cum ar fi aglomerațiile urbane, poluarea și accidentele rutiere. Mai ales acestea din urmă cauzează, de prea multe ori, vătămări corporale grave sau deces. România, din păcate, se află în fruntea acestui clasament sinistru. Ce fac autoritățile ca să ne protejeze viața? •
În vizorul Curții de Conturi Europene
Siguranța rutieră este o problemă majoră a societăților moderne : 20.640 de persoane și-au pierdut viața în 2022 în accidente rutiere produse în Uniunea Europeană, cele mai multe victime fiind din rândul pietonilor, bicicliștilor și motocicliștilor, arată un raport recent al Curții de Conturi Europene, privind Obiectivele de Siguranță Rutieră ale UE. Siguranța rutieră ține atât de competența autorităților de la Bruxelles, cât și de cea a statelor membre, însă, trebuie precizat, responsabilitatea pentru punerea în aplicare integrală a unora dintre deciziile menite să îmbunătățească în mod direct siguranța rutieră revine autorităților naționale. Rolul Comisiei Europene este de a coordona activitățile de la nivelul UE, în special pe cele care au un efect transfrontalier. Mingea este, așadar, în curtea fiecărui stat european. Nu cred că trebuie să ne așteptăm să vină funcționarii europeni să-și răsfrângă mânecile cămășii și să pună ordine în circulația rutieră din țara noastră. Avem numeroase instituții publice, cu șefime mică și mare, plătită bine, care sunt chemate prin lege să supravegheze traficul și să amenajeze rețeaua rutieră astfel încât numărul accidentelor, în ciuda șoferilor indisciplinați, să scadă spre zero. Raportul menționat mai sus merită citit mai în detaliu, fiindcă este cel mai recent document oficial european privitor la siguranța rutieră, iar România s-a numărat printre statele cărora auditorii le-au analizat strategiile naționale în materie de siguranță rutieră și documentele legislative și de politică relevante, alături de Spania, Lituania și Slovacia.
Statistică neagră
În anul 2022, rata medie a mortalității cauzate de accidente rutiere în Uniunea Europeană a fost de 46 de decese la un milion de locuitori, cu variații considerabile între statele membre. Suedia și Danemarca au înregistrat cea mai scăzută rată a mortalității, cu 22 și, respectiv, 26 de decese la un milion de locuitori! Cea mai mare rată a mortalității a fost înregistrată în România, cu 86 de decese cauzate de accidente rutiere, la un milion de locuitori. Asta înseamnă peste 1.700 de decese. De precizat că în 2022, numărul celor morți în accidente rutiere petrecute în țara noastră a fost mai mic decât în 2010, când au fost înregistrate 120 de decese la un milion de locuitori (2.400 de morți). În perioada 2010 – 2022, rata mortalității pe șoselele patriei a scăzut, dar tot este foarte ridicată, astfel încât rămânem fruntași în acest clasament al tragediilor rutiere. Curtea de Conturi Europeană, cunoscând aceste statistici triste ale României, a analizat acțiunile pe care autoritățile noastre le-au făcut până acum. Sigur, într-un cadru mai larg, european, deoarece CCE analizează, de fapt, activitatea guvernului de la Bruxelles, adică a Comisiei Europene, responsabilă de modul în care guvernele statelor membre respectă politicile comunitare. Nu e, cum zic unii, că vin trimișii de la „Înalta Poartă” (unii au rămas cu mintea în Evul Mediu), ca să îi urecheze pe ai noștri. Nu că aceștia nu ar merita uneori să fie urecheați pentru indolență și incompetență, dar instituțiile europene nu funcționează pe bază de urecheală! România, ca stat membru, și-a asumat niște obiective a căror îndeplinire trebuie să aibă efecte pozitive în viața de zi cu zi a noastră, a cetățenilor. Neîndeplinirea acestor obiective de către autoritățile românești ne afectează la nivel de societate și la nivel individual. Auditul CCE este făcut, așadar, în interesul nostru, al tuturor. În plus, Comisia Europeană pune la dispoziție fonduri substanțiale pentru derularea unor proiecte de siguranță rutieră.
Miliarde de euro pentru siguranța noastră
Uniunea Europeană a stabilit, cu șase ani în urmă, obiectivele actuale de a reduce la jumătate, până în 2030, numărul de decese și de vătămări grave, cauzate de accidente rutiere, față de nivelurile din 2019, și la aproape zero, până în 2050. Pentru perioada anterioară, 2014-2020, conform estimărilor Curții, finanțarea acordată de UE pentru proiecte care au contribuit la siguranța rutieră s-a ridicat la aproximativ 6,6 miliarde de euro, pentru tot blocul comunitar. Observațiile făcute de auditori la nivel european, în ce privește perspectivele de obținere a unei siguranțe rutiere maxime, nu sunt foarte entuziasmante: „În ritmul actual al progreselor și în lipsa unor eforturi suplimentare din partea UE și a statelor sale membre, este puțin probabil ca aceste obiective să fie atinse”. Mai mult, în perioada anterioară (2014 – 2020): „Siguranța rutieră nu a fost un criteriu esențial în selectarea proiectelor cu obiective de siguranță rutieră, deoarece concura cu alte priorități, cum ar fi cele privind o accesibilitate sporită și un transport mai ecologic”. Mai exact, banii au fost alocați, cu preponderență, pentru asfaltare și pentru vehicule publice care să polueze mai puțin, fără a se acorda atenția cuvenită unor măsuri care să sporească siguranța rutieră. Ce proiecte concrete a derulat România, pentru a crește siguranța rutieră? Unul dintre proiectele vizate de auditorii europeni este acesta: „Parcare cu 70 de locuri”, pentru a obține o zonă de parcare sigură și securizată. Suma totală: 4.175.990 euro, din care 3.436.840 euro, de la Uniunea Europeană. De ce sunt utile astfel de parcări securizate? Șoferii de camioane pot să parcheze aici în siguranță, pentru a se odihni. Unele accidente grave au fost provocate de camionagiii care au adormit la volan. Un alt proiect: „Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulație”, în valoare totală de 19.300.740 de euro, din care 16.405.629 de euro de la bugetul european. În raport este menționată și autostrada București – Ploiești (A3), construită în cea mai mare parte cu bani europeni. A3 a preluat traficul de pe DN1, unde au avut loc numeroase accidente, cu victime mai ales în rândul pietonilor care s-au aventurat să traverseze prin locuri nepermise o șosea foarte circulată. Aș mai menționa ca măsură luată de autoritățile noastre instalarea separatoarelor de sens din material dur (beton) în locuri unde s-au petrecut numeroase tragedii rutiere.
Responsabilitatea e a tuturor
Autorii auditului privind Obiectivele de Siguranță Rutieră ale Uniunii Europene au făcut o serie de recomandări de care trebuie să țină cont Comisia Europeană. O primă recomandare: să îmbunătățească raportarea din partea statelor membre cu privire la vătămările grave și să stabilească obiective de performanță. Fără o cunoaștere a realităților din teren, deciziile oficiale pot să nu fie dintre cele mai corecte. O a doua recomandare: să pună un accent mai mare pe cauzele accidentelor. Dacă sunt cunoscute cauzele, deciziile pot fi adecvate. Și recomandarea a treia: să aibă în vedere stabilirea mai clară a priorităților. Adică banii europeni să fie alocați pentru proiecte care vizează în mod direct siguranța rutieră. Pe de altă parte, există și obligația fiecărui șofer să respecte regulile de circulație și regulile de conduită preventivă. Pietonii au, de asemenea, obligația să traverseze prin locuri marcate și nu pe unde le vine lor bine. Cred că nu trebuie să ne bazăm numai pe implicarea autorităților naționale și europene, ca să fim în siguranță pe șoselele României. Depinde și de noi să avem grijă de viața noastră și a semenilor noștri!
Romanian