• Nu poate fi o întâmplare faptul că, în anumite țări, oamenii se bucură de o sănătate mai bună ca a noastră. Deseori, aceasta se datorează felului cum se hrănesc. Pentru a vă oferi câteva idei utile, am aruncat o privire prin bucătăriile lumii. Dacă unele sugestii vi se par de folos, puneți-le în practică •
JAPONIA
Gust bun și grăsime puțină
Japoneza tipică poartă haine măsura nr. 34, nu se stresează ținând diete și își menține forma fizică excelentă până la adânci bătrâneți. E, într-adevăr, de invidiat: are o speranță de viață de 84-85 de ani și, în comparație cu femeile din Occident, ea suferă mai rar de afecțiuni cardiovasculare, cancer și supraponderalitate.
O bucătărie sănătoasă prin tradiție – Starea mai bună de sănătate a japonezilor nu se explică prin moștenirea lor genetică. O dovedesc asiaticii emigrați în SUA ori pe continentul european, care și-au schimbat alimentația: deja la a doua generație ei suferă de aceleași boli ca populația din țările de adopție.
Savurare, nu îndopare – Cine merge la un restaurant japonez nu poate să nu admire delicatesele multicolore, aranjate cu artă în cantități mici. O farfurie plină cu vârf lezează simțul estetic al japonezilor. Fie că se dorește sushi ori supă, este de neimaginat ca vreunul dintre meseni să comande un fel de mâncare doar pentru sine. Principiul „totul pentru toți” exprimă o atitudine sociabilă și în același timp invită la moderație, căci fiecăruia din cei adunați în jurul mesei trebuie să i se dea ocazia să guste. Iar pentru aceasta e nevoie de timp: nici cei mai experimentați mânuitori ai bețișoarelor nu izbutesc să-și umple gura atât de repede cum o facem noi, cu furculița și cuțitul. E unul din motivele pentru care japonezii nu mănâncă peste măsură.
Mâncarea cu cea mai puțină grăsime din lume – Și modul de preparare al mâncărurilor este exemplar: de cele mai multe ori, legumele și peștele sunt puse pe masă crude sau marinate. Așa se face economie de grăsime, se păstrează aromele și substanțele nutritive. Pentru fiert sau prăjit se întrebuințează tigaia adâncă, wokul, care, de asemenea, economisește grăsimea. Și extrem de sănătoase sunt ingredientele: nici un fel de alimente care îngrașă! Chiar și la desert se servesc fructe în locul dulciurilor noastre, adevărate „bombe de calorii”.
Nu carne, ci pește – Budiștilor ce respectă cu strictețe preceptele religiei lor – prin urmare, și multor japonezi – le este interzis consumul de carne. În afară de aceasta, apele din jurul arhipelagului nipon sunt foarte bogate în pește. Așadar, în loc de un ciolan cu fasole, cu mult colesterol și acizi grași saturați, japonezii mănâncă pește. Care, prin acizii săi Omega 3, scade colesterolul, împiedică formarea cheagurilor de sânge și astfel previne trombozele și apariția bolilor cardiovasculare.
Legume de top: algele – Japonezii recoltează anual peste 300.000 tone de alge marine. Leguma verde e folosită la prepararea sushi, servită ca garnitură și furnizează o mulțime de substanțe hrănitoare, printre altele iod, potasiu, calciu, fier, vitaminele C și B12. Acestea sunt bune pentru inimă și au acțiune detoxifiantă.
Alimentul-minune: soia – Ingredient cu efecte benefice multiple, soia sporește valoarea nutritivă a oricărei mese, unde poate fi prezentă sub formă de germeni în salate, miso (pastă preparată din boabe fermentate) sau ulei, iar consumată ca tofu este cel mai important și mai sănătos înlocuitor al fripturii: soia satură la fel de bine, însă conține mai mult fier decât carnea, aproape tot atâta calciu ca laptele de vacă (previne osteoporoza), în plus, fosfor și magneziu.
Regele ciupercilor – Așa e supranumită ciuperca Shiitake, considerată mai curând remediu terapeutic decât aliment, și prețuită de peste 2000 de ani. Substanțele sale biologic active întăresc sistemul imunitar, reduc procentul de grăsimi din sânge și tensiunea arterială, blochează virușii, ca și celulele maligne.
Nici o masă fără orez – Chiar și lexicul arată însemnătatea ce i se acordă: în limba japoneză există un singur cuvânt – „gohan” – care înseamnă atât „orez”, cât și „mâncare”. Chiar și la micul dejun se mănâncă această cereală bogată în vitamine și fibre, care totodată scoate și apa din țesuturi. E nevoie de puțin timp ca să te obișnuiești cu ea, dar merită, fiindcă e foarte sănătoasă.
GRECIA
Protecție pentru inimă
Măsline, brânză de oaie, salată, lipie proaspătă și un pahar de vin roșu – acesta nu pare a fi deloc un regim de cruțare. Generații la rând, oamenii de știință și-au bătut capul, încercând să-și explice sănătatea bună și speranța de viață impresionantă a grecilor, în special a locuitorilor insulei Creta. În fine, în urmă cu aproximativ zece ani, nutriționistul francez Serge Renaud a reușit să dovedească fără nici un dubiu că ele se datorează tocmai alimentației tradiționale din Grecia. El a confirmat avantajele „dietei mediteraneene”, respectiv „cretane”, și rolul ei deosebit în profilaxia infarctului miocardic.
Combinația e secretul – Cretanii acoperă 40% din necesarul lor de calorii cu ulei de măsline, 12% cu produse ce conțin proteine, iar restul cu hidrați de carbon: cereale, legume, salate, fructe. Acest meniu variat, preponderent vegetarian, face ca alimentația cretanilor să fie atât de sănătoasă.
Lubrifiant pentru inimă – Ponderea ridicată (până la 65%) a acizilor grași mononesaturați în uleiul de măsline are un efect de reducere a colesterolului și a tensiunii. Vitamina E pe care el o conține ne protejează de radicalii liberi, ce distrug celulele.
Roșiile contra cancerului – Substanțele vegetale secundare din legumele proaspete – grecii mănâncă în primul rând roșii și castraveți – întăresc sistemul imunitar în lupta lui împotriva bolilor maligne.
Un păhărel de vin roșu seara – Pigmenții roșii (polifenoli) ajută, de asemenea, sistemul imunitar și previn ateroscleroza.
INDIA
Mâncarea ca medicament
Ayurveda, „știința vieții lungi și sănătoase”, este cel mai vechi sistem de terapii naturale din lume. Principiul ce stă la baza sa, unitatea dintre trup, minte și suflet, își pune și în prezent amprenta asupra modului de viață indian, influențând, mai ales, cultura alimentației.
O masă – șase nuanțe de gust – Priceperea de a face mereu noi combinații de condimente este caracteristica fascinantă a bucătăriei indiene și secretul efectelor ei. Toate cele șase nuanțe de gust – acru, dulce, iute, amar, astringent și sărat – sunt reunite armonios, la fiecare masă.
Mirodenii în loc de pastile – În timp ce la noi mirodeniile au doar rolul de a face mâncarea mai gustoasă, femeia indiană alege la gătit fiecare condiment și în funcție de acțiunea lui asupra organismului. De pildă chili, pe lângă faptul că dă gust iute mâncării, are efect vasodilatator și subțiază sângele, asigurând astfel protecție contra afecțiunilor cardiovasculare. Cardamomul face poftă de mâncare și stimulează digestia, ajutând totodată la detoxifiere. Coriandrul combate migrenele. Curcuma previne ateroscleroza.
Legume din belșug – E adevărat că India este cunoscută pentru mâncărurile ei cu pește, carne și pasăre. Însă ea e de fapt patria bucătăriei vegetariene. Varietatea felurilor gătite cu legume este pur și simplu inepuizabilă. Se preferă vinetele, varza, morcovii, cartofii, fasolea și spanacul.
Fără grabă la masă – Pentru armonia dintre trup și suflet, felul cum mâncăm și atmosfera sunt la fel de importante ca prepararea mâncării. Regula nr. 1: se stă într-un ambient relaxant, se mănâncă încet, mestecând cu grijă, pe cât posibil într-o stare de liniște perfectă. Regula nr. 2: se umple cu hrană numai o treime din stomac, o altă treime cu apă, iar în ultima treime se lasă loc liber pentru formarea gazelor. O metodă bună și pentru siluetă!
DIANA ROUA
Romanian