SOS! – Inflamațiile ascunse

– Când o inflamație apare pe piele, ea se vede imediat. Locul se în­roșește, se umflă și doare. Există însă și inflamații care apar în in­te­riorul corpului nostru, invizibile, pe care le descoperim abia când se transformă în boli. Se estimează că inflamația ascunsă mocnește în unul din trei oameni, fără ca cei afectați să știe acest lucru. Iată cele mai importante întrebări și răspunsuri pe această temă –

Ce anume sunt inflamațiile silențioase?

Inflamația apare de regulă atunci când sistemul imunitar detectează în organism un intrus. Poate fi vorba, de exemplu, despre viruși sau toxine din mediul înconjurător. El de­clanșează apoi o reacție de apărare și trimite val după val de celule imu­nitare, din ce în ce mai pu­ternice, în zona afectată. Aceasta devine mai bine vascularizată, un proces care are drept rezultat roșeața tipică, asociată inflamației. Iar asta doare. Atunci când adversarul este în cele din urmă răpus, durerea și ro­­șeața dau înapoi. Situația se pre­zintă însă diferit în cazul infla­mațiilor as­cunse: ele nu sunt însoțite de durere sau de o roșeață vizibilă. Drept urma­re, in­fla­mația nu poate fi detectată și se cronicizează. Urmarea e boala cu cauze necunoscute, detectată, ade­seori, spre târziu.

Ce zone ale corpului sunt predispuse la inflamații silențioase?

Nu există zone de predi­lec­ție, ceva ce ar putea să atragă atenția.    Și tocmai în asta con­stă diferența dintre inflamația as­cunsă (silențioasă) și infla­mațiile cro­nice clasice, precum pa­rodontita, de exemplu, care afec­tea­ză gingiile, doare și se vede ime­diat, sau ar­trita genunchiului, care se ca­racterizează prin ro­șeață și durere acută. Inflamațiile ascunse pot fi detectate doar prin analize de laborator. De aceea, ele reprezintă o problemă care vizează, în primul rând, circulația sângelui. Iar fiindcă sângele curge prin întregul corp, substanțele care induc inflamația pot ataca țesutul la nivelul întregului organism și pot provoca tuturor vaselor sau orga­nelor leziuni pe termen lung. În funcție de vulne­rabilitățile spe­cifice fiecărui organism în parte, uneori inflamațiile îmbolnăvesc inima, de exemplu, sau pancreasul, în cazul altei persoane.

Cum apar inflamațiile silențioase?

În ultimă instanță, ele sunt determinate de stilul nostru de viață: mâncăm alimente ne­potrivite, ne îngrășăm, nu dormim sufi­cient, facem prea puțină mișcare și avem parte de prea mult stres. Toți acești factori declanșează în corp diferite procese infla­ma­torii. În organism începe să predomine es­trogenul, ceea ce favorizează infla­ma­ția. Deoarece grăsimea abdominală eliberează la rândul ei estro­gen, se consideră că ea reprezintă o amenințare aparte pentru sănătatea noastră și că se numără printre principalele cauze ale infla­ma­țiilor as­cunse.

Ce probleme apar pe termen lung?

Numărul mare al substanțelor din corp care induc inflamația crește riscul declan­șă­rii aproape a tuturor bolilor specifice civili­zației moderne. Ele vatămă, de exemplu, vasele inimii și cresc astfel riscul producerii unui atac de cord, determină creșterea rezistenței la insu­lină și deschid astfel calea declanșării diabe­tului, în același timp, cresc riscul apariției cancerului. Dacă sistemul imu­nitar este în permanență ocupat cu stingerea unor focare de incendiu create de inflamații, el nu mai dispune de energia necesară pentru a le face față.    Celulele atinse de inflamații    apar cu miile, în fiecare zi. Despre infla­mațiile silențioase se mai bănuiește că favo­rizează apariția demenței, a boli­lor autoimune și a sindromului de burnout.

Inflamațiile ne îngrașă?

Da, și anume prin declanșarea unui cerc vicios dezastruos: cei afectați de inflamațiile as­cunse pur și simplu nu au vigoarea nece­sară pentru a face sport. În plus, sistemul lor imu­nitar suprasolicitat consumă în mod constant ener­gie, sub formă de calorii. De aici re­zultă apetitul lor permanent. Drept ur­mare, au tot mai multă grăsime cor­porală, care crește la rândul ei gradul infla­mației. Și astfel rămân prinși în acest cerc vicios, care-i duce din rău în mai rău. „Oricine are o circumferință a taliei care depășește 100 de centi­metri suferă de inflamații as­cunse”, spun specialiștii. Iar da­că nu între­rupem ciclul infla­mator, continuăm să ne îngrășăm. Pe de altă parte, e bine de știut că toate metodele fo­losite pentru comba­te­rea infla­mației ne pot ajuta să slă­bim.

Care este cea mai importantă măsură pe care o putem lua?

* Somnul. Potrivit specia­liș­tilor, această veritabilă epide­mie globală de infla­mații ascunse și de boli declanșate ca urmare a aces­tora a luat naștere tocmai pentru că ne dorim cu toții să o scoatem la capăt cu mai puțin somn. Însă în tim­pul som­nului se regenerează întregul orga­nism. El îndepărtează resturile celu­lelor moar­te și toxinele care provoacă infla­mația. Pentru a avea parte de un somn liniștit, experții ne recomandă să evi­tăm seara lumina albastră, la care multe persoane sunt sensibile, și să ne cul­căm mereu la aceeași oră. Celor mai mulți dintre noi le sunt suficiente șapte până la nouă ore de somn, pen­tru a ne putea trezi dimineața fără ajutorul ceasului deșteptător. O reco­mandare care le-ar putea fi utilă celor cărora le este greu să se odihnească este ca, atunci când încearcă să adoar­­mă, să-și maseze ușor partea stângă sau dreaptă a gâtului, timp de câteva secunde. Masajul stimu­lează nervul vag, care ne ajută să intrăm într-o stare de relaxare.

* Mișcarea. Cei afectați de inflamațiile silen­țioase trebuie să-și dezvolte de urgență mușchii, deoarece aceștia eliberează în timpul exercițiilor fizice niște proteine numite miokine, care au efect antiinflamator. Pentru a ne antrena mușchii, nu e necesar să mergem la sală: e suficient, de exemplu, să facem genuflexiuni clasice sau flotări la perete.

* Alimentația. Acestui subiect i-au fost de­dicate cărți întregi. De fapt, nu e greu să ne alimen­tăm corect. Cel mai important este să pre­parăm mâncăruri proaspete și să nu folosim niciun ali­ment care conține mai mult de trei in­grediente, cu excepția condimentelor. Dacă legu­mele ocupă două treimi din farfurie și folosim ulei de măsline, ne aflăm deja pe drumul cel bun. Experții ne reco­mandă în mod explicit acest ulei, deoarece toate celelalte favorizează inflamația. Printre dușmanii cei mai redutabili ai inflamației se numără și acizii grași Omega-3, conținuți în peștii de apă sărată, pe care ar trebui să-i consumăm de două ori pe săptă­mână.

Un alt aspect deosebit de important al dietei antiinflamatoare este limitarea consumului de făină albă și de zahăr: acestea pot activa în mod direct genele care eliberează substanțele mesager ce induc inflamația. OMS ne recomandă să nu consumăm mai mult de 25 până la 50 de grame de zahăr pe zi, în condițiile în care consumul mediu real se ridică în prezent la circa 100 de grame. Cu băgare de seamă ar trebui să fim și în privința alimentelor bogate în histamină (precum brânza puternic matu­rată, salamul și vinul roșu), deoarece și acestea pro­voacă inflamație. În schimb, fructele și legumele ameliorează inflamația silențioasă și pro­tejează țesuturile. Asta se datorează substanțelor vegetale care le oferă plantelor culorile, mirosurile și aro­mele lor specifice. Pentru a dispune de cantitățile necesare, e suficient să ne hrănim zilnic cu alimente vegetale în culori cât mai diverse.

La ce ne ajută suplimentele alimentare?

Acizii grași Omega-3 au efect antiinflamator. Con­sumarea lor este aproape întotdeauna justi­ficată. Specialiștii susțin că 97 % din populația eu­ro­peană suferă de o carență de Omega-3 și că nece­sa­rul poate fi cu greu acoperit doar prin alimen­tație.

Ce altceva ne mai poate ajuta?

Postul s-a dovedit eficient. Ideal e să postim trei până la cinci zile. Perioadele mai îndelungate de post nu au efecte majore. Și frigul poate ameliora inflamația, motiv pentru care reumaticii au început de mult timp să fie tratați în cabine crio­­ge­nice. Specialiștii reco­man­dă, de asemenea, o baie cu gheață di­mineața și, dacă este necesar, și un duș rece. Ei au descoperit că terapia prin frig reduce pe par­cursul zilei vâr­fu­rile glice­mice, care au efect in­fla­mator. Un rol deloc neglijabil în com­ba­terea inflamației îl are de ase­menea reducerea stresului. Uno­ra le re­u­șește acest lucru cu ajutorul sportului, al plim­bărilor în natură sau al meditației. Nu contează cum procedăm, im­portant e să obținem efectul dorit.

5 simptome ale inflamației silențioase

Se estimează că unul din trei oameni este afectat de inflamațiile ascunse, care ne mis­tuie ca un foc invizibil. Ele se pot manifesta în mai multe feluri: stări depresive, tulburări de somn, grăsime visce­rală (în zona abdominală), ră­celi frecvente, boli auto­imune.