Pe urmele diasporei românești
Totul e bine când începe cu bine… Ambasada României la Paris se află într-o clădire superbă, de epocă: Palatul Béhague, pe culoarele căruia s-au plimbat cândva figuri ilustre ale culturii franceze, Marcel Proust, Paul Verlaine și Auguste Rodin. Un decor somptuos, rafinat și plin de istorie, care spune mult despre noua imagine de care se bucură România în Franța. Tema de interes a deplasării revistei „Formula AS” la Paris și a interviului acordat cu extrem de multă amabilitate de Excelența Sa, Ioana Bivolaru, Ambasador al României în Franța. Locul s-a potrivit cu veștile despre diaspora noastră: românii sunt priviți cu respect, gratitudine și apreciere.
„Comunitatea românească aduce plusvaloare Franței”
– Pe la începutul anilor 90, imediat după revoluție, imaginea românilor din Franța nu era deloc „prietenoasă”, fiind asociată obsesiv cu hoții de buzunare și mâncătorii de lebede. S-a schimbat ceva între timp?
– Imaginea României este mult schimbată față de ceea ce ați evocat. Astăzi avem o comunitate solidă, creativă și respectată. O comunitate care aduce plusvaloare Franței, economiei franceze și societății franceze. Ca să vă dau un exemplu, în timpul pandemiei, comunitatea românească a fost extrem de apreciată: avem aici aproximativ 10.000 de medici români, cadre medicale, ce au avut un rol esențial pentru modul în care Franța a reacționat, într-un context de criză pandemic. Meritele medicilor noștri, ale comunității medicale românești, au fost recunoscute la cel mai înalt nivel, inclusiv de președintele Franței. Primul lucru pe care îl auzi acum despre români este legat de gratitudine, de mulțumire față de modul în care contribuie la mersul societății franceze. Vorbim în acest moment de, probabil, peste 400.000 de români care s-ar afla în Hexagon. Pe lângă comunitatea medicală, avem antreprenori români, probabil cei mai mulți în domeniul construcțiilor, cu propriile antreprize, care sunt foarte bine văzute și apreciate. Avem, de asemenea, români care lucrează în servicii, dar și studenți eminenți. În același timp, sunt din ce în ce mai mulți studenți francezi care studiază în România. Suntem țara-far a francofoniei în Europa Centrală și de Est! Zilele acestea, la Paris se discută despre expoziția extraordinară Brâncuși care, din punctul meu de vedere, este esența legăturii profunde dintre Franța și România: un artist cu rădăcini românești, cu aripi deschise în Franța, devenit patrimoniu universal. Expoziția are un succes foarte mare: până la acest moment, vorbim de recorduri care bat orice expoziție individuală de la Centrul Pompidou. Aș zice că aceasta este noua imagine a diasporei românești în Franța.
„Cele mai mari 40 de companii franceze sunt prezente în România”
– Într-adevăr, expoziția Brâncuși de la Centrul Pompidou este foarte bine organizată. A fost primul meu drum, după ce am ajuns la Paris, și m-am bucurat enorm văzând cozile nesfârșite de oameni veniți să vadă un mare artist român.
– Da, sunt foarte bune ecourile acestei expoziții, atât în Franța, cât și în presa internațională. La fel ca și cele legate de prezența românească la Festivalul de Carte de la Paris, cu scriitori consacrați sau de nouă generație. Remarcabil este și faptul că directorul Orchestrei Naționale a Franței, Cristian Măcelaru, va deschide Jocurile Olimpice și va interpreta muzică de Enescu pe 14 Iulie, de Ziua Națională a Franței. Să nu uităm că îi avem aici și pe regizorul Radu Mihăileanu, pe scriitorul Matei Vișniec, pe artistul Mircea Cantor, oameni extrem de cunoscuți. Avem câștigători de premii César, de premii la Cannes… Și datorită lor imaginea României strălucește. Dar există și alte zone de mare interes, în afara culturii. Relația franco-română este la nivel de parteneriat strategic. În actualul context geopolitic complicat, Franța contribuie la asigurarea măsurilor de securitate pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, vorbim de peste 1000 de soldați francezi în România. În același timp, anul viitor, sărbătorim 145 de ani de relații diplomatice. Vom avea un program de punere în valoare a acestui prag. Există un dicționar al străinilor care au construit Franța, și capitolul dedicat românilor este unul impresionant, recunosc și ei acest lucru. Practic, nu există domeniu în care să nu existe o colaborare în Franța. Există o extrem de bună colaborare și la nivelul cetățenilor, precum și la nivelul autorităților locale. Sunt extrem de multe cooperări la nivel local, care au pornit de la înfrățiri de localități, s-au dezvoltat și au ținut pasul cu timpurile. Foarte bună este și cooperarea economică, vorbim despre schimburi comerciale care au depășit zece miliarde de euro. Practic, cele mai importante companii franceze (primele 40) sunt toate prezente în România. Noi sprijinim și companiile românești care sunt interesate de piața franceză, iar un domeniu care este în dezvoltare, cu mare potențial, este cel de IT. La toate acestea se adaugă o excelentă colaborare universitară, există Colegiul Juridic Franco-Român, care la anul împlinește 30 de ani, există o vibrantă comunitate de studenți, de manageri români în companii multi-naționale…
– Ați fost numită Ambasador la Paris în urmă cu câteva luni. Ce provocări ați găsit și ce v-ați propus să rezolvați?
– Pe noi ne preocupă în primul rând prioritățile de politică externă ale României, cele specifice legate de Franța. Alt aspect căruia îi acordăm o atenție specială este organizarea în cele mai bune condiții a procesului electoral din acest an. Ambasada lucrează intens, pentru că vorbim despre cel mai mare număr de secții organizate – 67 de secții de votare în toată Franța, cu 46 la Paris, 17 în plus față de ce am avut în 2019! Cam acestea ar fi primele provocări, în rest, este o muncă diplomatică constantă cu unul dintre cei mai importanți parteneri ai României.
– O dovadă a puterii comunității românești din Franța este și „explozia” bisericilor ortodoxe. Doar în jurul Parisului sunt aproape 20 de biserici. E impresionant cum românii își iau cu ei credința peste tot. Respectă țara în care vin, dar nu renunță la credință și la tradiții. Am fost în localitatea Blanc-Mesnil, de lângă Paris: este o comunitate românească uriașă acolo, care nu și-a pierdut identitatea…
– Da, la Blanc-Mesnil este o comunitate mare, unii vorbesc că ar fi cea mai mare concentrare de români într-un oraș francez. Este un model ideal acolo, pentru că există un primar care este foarte conștient de comunitățile pe care le are, inclusiv de cea românească, de care este apropiat și pe care o cunoaște foarte bine. Are consilieri români la primărie, ceea ce este extraordinar, pentru că, din punctul meu de vedere, este semnul suprem al integrării, atunci când ai români în administrația statului de reședință. Suntem în curs de a înfrăți Blanc-Mesnil cu Negrești-Oaș, pentru că majoritatea românilor care vin acolo sunt oșeni. Blanc-Mesnil este un loc în care sunt păstrate tradițiile românești cu sfințenie, se sărbătoresc Paștele românesc, Sâmbra Oilor, copiii au cursuri de limbă, civilizație și cultură românească cu profesori români, există bacalaureat tehnic în limba română, și bineînțeles, biserică românească.
„Peste tot în lume, românii își caută semenii”
– Înainte de a fi Ambasador în Franța, ați fost timp de mai mulți ani Ambasador al României în Portugalia. Ce diferențe ați observat între diaspora românească din Franța și cea din Portugalia?
– Deși în Portugalia sunt mai puțini români, aș zice că între cele două comunități sunt mai multe similitudini decât diferențe: există asociații românești, dorință de cooperare cu misiunile diplomatice, se păstrează tradițiile, sunt cursurile de limbă, cultură și civilizație românească, sunt sărbătorite simbolurile culturii populare românești, fie că vorbim despre mărțișor sau ie. Cred că peste tot românii din afara țării își caută semenii, își caută acel „acasă” familiar. Fie că ești în Portugalia sau Franța, fie că ești diplomat de carieră sau parte din diaspora, ca român, îți cauți la Ambasadă, la biserică, ori în comunitățile alor tăi acel acasă de care îți este dor.
