– Recenta dezbatere televizată găzduită de CNN, între potențialii candidați la președinția Statelor Unite ale Americii, Donald Trump și Joe Biden, s-a lăsat cu serioase semne de întrebare privind forma fizică a actualului șef de la Casa Albă. În tabăra democraților există chiar discuții despre alegerea unui alt candidat. Cât de serioase sunt problemele de sănătate ale lui Joe Biden? Au democrații alternative serioase pentru o cursă împotriva lui Donald Trump?
– De vreme ce nu există o evaluare medicală a președintelui Biden, ne putem referi doar la modul în care problemele manifestate în dezbaterea cu Donald Trump sunt percepute de electorat, de presă și de clasa politică. Verdictul aproape unanim, rezultat din sondajele de opinie și din declarații oficiale, este că Joe Biden are probleme serioase de concentrare și coerență în exprimare, care nu pot fi considerate doar un accident și nici nu pot fi remediate eficient, având în vedere vârsta sa și faptul că nu sunt noi. Publicații de mare impact, ca The New York Times sau The Economist, i-au cerut imperativ președintelui să se retragă și să lase locul unui candidat mai tânăr și mai capabil să facă față stresului și exigențelor imense asociate funcției de președinte al celei mai mari puteri economice și militare a lumii. Mai mulți congressmeni Democrați și donatori ai Partidului Democrat au cerut, de asemenea, retragerea lui Joe Biden din cursă, de teamă că actualul președinte nu are resursele necesare pentru a oferi o prestație convingătoare cu prilejul viitoarei dezbateri televizate Trump-Biden, programată în septembrie și, cu atât mai puțin, pentru a-l învinge pe Trump la alegerile din noiembrie. Problema este că, în actuala fază a procesului electoral intern, Partidul Democrat nu poate desemna un alt candidat, decât dacă Joe Biden decide el însuși să se retragă, pentru că el a obținut deja toate voturile necesare pentru nominalizare la convenția partidului din August. Alternative ar fi, în primul rând, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, deși nu se bucură de notorietatea lui Biden. Deocamdată, liderii Democrați par disperați, dar neputincioși să-l convingă pe președinte să se retragă. Presiunile asupra lor continuă să crească, dar bătălia pentru rațiune și responsabilitate se dovedește mai grea decât ar fi trebuit să fie.
– Primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din Franța, provocate de președintele Emmanuel Macron, după eșecul recent de la europarlamentare, a fost câștigat de partidul de extremă dreapta – Adunarea Națională (RN) al Marinei Le Pen, cu 33%, peste alianța stângii, Noul Front Popular (28%), și Ensemble, coaliția prezidențială (20%). Cum se prefigurează turul al doilea? Mai are președintele Macron vreun as în mânecă? Poate fi considerată o greșeală decizia lui Macron de dizolvare a parlamentului, dacă extrema dreaptă ajunge la putere?
– Declanșarea alegerilor anticipate în Franța este considerată aproape unanim o eroare de judecată a președintelui Macron. Acesta a sperat că, speriați de perspectiva unei guvernări de extremă dreapta, francezii se vor uni în jurul său, cum au mai făcut-o de două ori. Totul a ieșit însă exact pe dos, pentru că RN al Marinei Le Pen a promovat un lider tânăr și carismatic, pe Jordan Bardella, a renunțat (fie și doar de fațadă) la politicile sale extreme, care vizau ieșirea din UE și din NATO, și și-a atenuat anti-semitismul și simpatia pentru Putin, menținând o linie dură anti-imigraționistă. Totodată, președintele Macron a subestimat antipatia pe care i-au atras-o ridicarea cu doi ani a vârstei de pensionare și lipsa de empatie cu o populație exasperată de scăderea nivelului de trai. Dacă s-ar fi consultat cu aliații săi politici, probabil că ar fi fost mai prudent, dar a luat decizia aproape de unul singur, deci, este unicul responsabil pentru dezastrul politic ce se prefigurează. După rezultatul slab obținut de coaliția prezidențială în primul tur, este limpede că proiectul său politic, de anihilare a extremelor, prin crearea unui mare partid de centru, a eșuat. Disperat să împiedice RN să obțină majoritatea absolută în Parlament, Macron a recurs la o coalizare a propriului său partid cu blocul de stânga, astfel încât la al doilea tur să se prezinte doar candidații cu cele mai mari șanse de a învinge candidatul RN. Cum nu este sigur că alegătorii vor respecta consemnul de vot, orice rezultat este posibil – de la o victorie clară a RN, la un blocaj parlamentar major, în lipsa unui câștigător categoric. Inconștiența unui președinte care s-a crezut infailibil a împins, astfel, nu numai Franța, ci și Europa, în pragul unei epoci tulburi, care amenință ordinea democratică a lumii.