Români care au reușit
E vară, vremea vacanței, și mulți dintre noi preferă plimbările prin desișul pădurii, departe de canicula din ce în ce mai greu de suportat. Și dacă ciupercile apar doar după ploaie, vremea frăguțelor a cam trecut, iar a zmeurei și afinelor abia începe, ne bucurăm atunci când, în drumul nostru, găsim aluni încărcați de rod. Căci, nu-i așa?, și când ni se face poftă de-o ciocolată, parcă tot cea plină cu alune e mai bună la gust. Dornici de a porni o afacere acasă, la Tășnad, în Satu Mare, un grup de tineri întreprinzători au decis, în urmă cu vreo șase ani, că o plantație ecologică de aluni și, ulterior, o linie de producție a diverse preparate din alune este o alegere potrivită pentru o afacere. Au studiat piața, au descoperit că, la nivel mondial, cererea pentru acest gen de produse este mai mare decât oferta, și au decis o oportunitate numai bună pentru ambițiile lor. Așa au pornit la drum.
“S-a întâmplat să ne tot întâlnim la diverse evenimente, conferințe, târguri, simpozioane, ne-am expus așteptările unii altora și astfel am reușit să ne coalizăm într-o echipă”, spune Horațiu Buzgău, coordonatorul executiv al firmei “Holiv Ecoplant”, cea care deține brandul ALLU. Cei din echipa cu care Horațiu Buzgău a pornit la drum sunt Bogdan Hodorog, Andrei Sabou, David Kiss și Bianca Sabou. “Suntem tineri, dinamici și, așa cum la început am reușit să ne coalizăm într-o echipă, am reușit, în timp, să ne și sudăm profesional”.
Imposibil fără fonduri europene
Primul pas al echipei a fost să identifice sursa de finanțare pentru ideea lor de afacere. “Am avut ideea, am știut exact ce vrem să facem, dar era nu numai complicat, ci de-a dreptul imposibil să pornim la drum fără fonduri europene. Erau fonduri disponibile pe acest palier, sunt și acum, și atunci, îmbinând utilul cu plăcutul, am reușit să debutăm în primăvara anului 2018, când s-au intersectat în mod fericit nevoia de pe piață, dorința noastră de a investi în această zonă și sursa de finanțare, care s-a pliat pe planul nostru de afaceri”, spune Horațiu Buzgău.
Au luat în arendă, pe 30 de ani, 50 de hectare de teren, ocupat în întregime de plantația de aluni. Atât plantația, cât și întreg procesul de producție, sunt certificate ecologic, verificate periodic de o instituție abilitată în acest sens. “Certificarea noastră ecologică nu este una doar declarată, ci și reflectată în activitatea de zi cu zi. Respectăm cu strictețe toate reglementările, toate prevederile green-deal și zona dezvoltării durabile”.
– Cât de lung a fost drumul de la primul puiet de alun plantat până la primul produs vândut unui client?
– De multe ori, acest drum e mai lung decât ne putem imagina, căci apar mereu provocări și aspecte neprevăzute, dar reușim cumva să le contracarăm. Linia noastră de procesare a fost dotată printr-un alt proiect pe fonduri europene, iar produsele finite încercăm să le valorificăm cu prioritate în zona online, dar și în băcănii sau în zona Horeca. Am participat la târguri naționale și internaționale, astfel încât avem semnale pozitive de posibile parteneriate din Germania, Dubai, Coreea de Sud.
– E greu de găsit forță de muncă?
– E greu de găsit forță de muncă calificată, oameni cu cunoștințe pentru acest tip de plantație, deoarece culturile de alun și cele de nucifere, care au particularități specifice, au luat amploare începând cu anul 2014, când alocarea de fonduri europene a început să încurajeze aceste tipuri de culturi pomicole.
“Fără intervenții chimice pe plantație”
Îmi plac și mie alunele de pădure, dar, trebuie să recunosc, am fost de multe ori dezamăgită să găsesc, în interiorul învelișului lemnos, miezul uscat sau viermănos. În plus, e și mult mai mic decât cel al suratelor dolofane, găsite pe rafturile magazinelor. “În culturi controlate, în special ecologic, plantele sunt mai viguroase, mai uniforme, din perspectiva fructului, a gustului, a aspectului, diferențele între alunul de pădure și cel de cultură se pot vedea cu ușurință. Plantele din flora spontană nu pot fi verificate, nici din perspectiva dăunătorilor, nici din cea a securității alimentare. În culturile ecologice, așa cum este și a noastră, există anumite modalități de combatere a dăunătorilor, acceptate de organismele de specialitate și de prevederile regulamentelor în acest sens. Sunt două soiuri de aluni de cultură, cel european și cel turcesc. Cei pe care-i cultivăm noi sunt din soiul european, sunt puieți aduși din Italia”, spune Horațiu Buzgău.
– Produsele ecologice sunt mai dificil de comercializat decât cele clasice, să le spunem așa?
– E mai complicat, mai ales din perspectiva costurilor. Când vorbim de calitate, de transparență și respectarea normelor, nu facem nici un rabat, iar costurile cresc exponențial, deoarece nu putem avea intervenții chimice pe plantație. Se lucrează doar manual și mecanic, intrăm să tocăm vegetația de patru-cinci ori pe an, ca să nu stropim cu soluții care ar diminua buruienile, dar ar contamina alunii. Pe perioada verii, avem 30-40 de zilieri care plivesc manual buruienile de lângă aluni. E un cost mare să faci așa ceva pe o plantație de 50 de hectare. De asemenea, partea de producție și procesare implică provocări atât în zona costului, cât și în cea a resursei umane. Iar costurile cu resursa umană cresc și ele exponențial. E un risc asumat, prevăzut în planul nostru de afaceri.
– Materia primă pentru produsele dumneavoastră provine strict din plantația proprie?
– Nu exclusiv. Venim și în sprijinul altor producători, care au plantații mai mici și nu au posibilitatea de a procesa alunele. Le oferim consultanță specializată în înființarea și întreținerea plantațiilor de aluni, prin inițiativa Alunia, o asociație fondată în acest scop. Suntem, de asemenea, dedicați revitalizării terenurilor abandonate, care nu pot fi exploatate în agricultura clasică, dominată de culturile anuale.
Calitatea, argumentul suprem
Deocamdată, în lista de preparate pe bază de alune de pădure a celor de la “Holiv Ecoplant” se află 15 produse alimentare, ei având în perspectivă și câteva articole cosmetice, care urmează a fi lansate în curând. “Ne dorim să le oferim clienților noștri și o astfel de experiență, dincolo de cea gustativă. Tot ceea ce producem e sub brandul ALLU, iar în portofoliu avem mai multe mărci de produs, care sunt arondate acestui brand. Avem Aluneo – ulei de alune presat la rece, Alunette – cremă tartinabilă, cu miere și cacao, Noc Noc – drageuri, alune prăjite, simple sau cu sare, Magistrall – ciocolată cu alune, avem făină și granule de alune, alune cu sirop de arțar, cereale pentru mic dejun. Urmează să producem batoane proteice și băutură vegetală. Avem o arie extinsă de interes și ne dorim să deservim cât mai multe zone de consum”.
– Care este cel mai dificil aspect al unei astfel de afaceri?
– Sunt mai multe. Volatilitatea foarte mare în zona de desfacere și birocrația excesivă ne îngreunează demersul. Paralel cu informarea, trebuie să derulăm și un proces de educare a consumatorilor, să înțeleagă acest tip de produse, să înțeleagă beneficiile lor, să aibă o înțelegere mai mare asupra prețului. Da, sunt mult mai scumpe produsele noastre, comparativ cu produsele similare existente pe piață, dar asta tocmai din cauza unei alte tehnologii de obținere a lor. Până la urmă însă, avem argumentul suprem al calității și al constanței, dar și pe cel al transparenței vizavi de procesul de producție și prelucrare a acestui tip de produse. Ne-am asumat anumite obiective, ne ținem strâns de îndeplinirea lor, cel puțin la nivelul pe care ni l-am asumat, chiar dacă vrem să-l depășim. Pentru noi, renunțarea nu a fost și nu va fi niciodată o opțiune.
– De unde vine acest nume, acest brand al produselor dumneavoastră, ALLU?
– ALLU de la alune și de la “all for you/totul pentru tine”. ALLU e un pachet integrat de cunoștințe, de informații, de rețete, de sugestii de servire, de produse sănătoase, fără zahăr adăugat, produse care reprezintă o alternativă reală pentru tot ceea ce găsim, la ora actuală, pe piață.
– Cum i-ați convinge, în câteva cuvinte, pe cititorii noștri să aleagă produsele ALLU?
– Nu îi pot convinge să le aleagă, dar sper ca, prin tot ce v-am spus până acum, să-i pot convinge să le testeze, și atunci, cu siguranță, decizia de a le alege și a le păstra în propriul lor regim alimentar va fi certă.
