• În timp ce evaluatorii UNESCO analizau dosarul pentru ca zona din nord-vestul județului Vâlcea să fie recunoscută ca Geoparc, Consiliul Local al orașului Horezu a votat ieșirea din proiect. Decizia a compromis demersul făcut de „Asociația Kogayon”, ca Geoparcul „Oltenia de sub Munte” să fie recunoscut de forul internațional! Ne-am făcut de râs, a nu știu câta oară, iar comunitatea locală pierde o șansă uriașă de a se dezvolta economic și cultural •
Un loc frumos, o asociație activă
Arealul Geoparcului „Oltenia de sub Munte” se află în partea de nord-vest a județului Vâlcea, acoperind localitățile Vaideeni, Stoenești, Costești, Bărbătești, Băile Olănești și, până acum, Horezu. Cine a călătorit pe șoseaua care pleacă din Râmnicu-Vâlcea, spre Târgu Jiu, a văzut cu siguranță, Masivul Buila-Vânturarița, care se înalță abrupt, solitar și maiestuos. Muntele acesta frumos, unul dintre cei mai frumoși din țară, este osatura geografică și geologică a Geoparcului „Oltenia de sub Munte”. Este o culme de calcar ferăstruită, cu numeroase sate și schituri aflate la poale. O lume cu atracții naturale (peșteri, trasee alpine, păduri intacte), dar și cu tradiții străvechi, legate de păstorit și viața montană, și cu ispite culinare la tot pasul. Zona are toate atuurile pentru a fi recunoscută ca geoparc, mai ales că în România avem deja două astfel de entități: Geoparcul „Țara Hațegului” și Geoparcul Ținutul Buzăului. Pariind pe oferta aceasta multiplă, naturală și umană, totodată, Asociația „Kogayon”, cu sediul în comuna Costești, a făcut de trei ani demersurile necesare pentru ca Geoparcul „Oltenia de sub Munte” să fie recunoscut de UNESCO. Asociația se prezintă astfel: „Suntem un ONG de protecția mediului, cu activitate în conservarea naturii, managementul ariilor naturale protejate, ecoturism, educație ecologică și dezvoltarea durabilă. Suntem singura organizație de mediu din România care a înființat un parc național (P.N. Buila-Vânturarița) și s-a implicat în administrarea lui. Ne-am implicat și în înființarea Parcului Natural Văcărești din București, am fost custozii Rezervației Naturale Muzeul Trovanților Costești. Nouă ni se datorează și eliminarea vânătorii din parcurile naționale din România. Acum lucrăm la dezvoltarea durabilă a Olteniei de sub Munte, prin proiectul de transformare a acesteia în Geoparc Internațional UNESCO și promovarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural local”.
Argumente pentru Geoparc UNESCO
Asociația Kogayon are în palmares multe alte isprăvi. De pildă, a organizat un inedit Festival al Licuricilor, cu numeroase activități incluse în program (despre care am scris un articol, „La Costești, în Oltenia de sub Munte”, publicat anul trecut, în August, în paginile revistei Formula AS). Totodată, asociația a finanțat un film documentar, realizat de cunoscutul producător și jurnalist britanic Charlie Ottley, în arealul geoparcului. De precizat că ONG-ul din Costești s-a bucurat și de sprijinul unei bănci comerciale. Avanpremiera filmului a avut loc pe 1 Iunie, în teritoriul Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, în Horezu. Premiera de la București a avut loc în 6 Iunie, la Cinema Muzeul Țăranului Român, în Studioul Horia Bernea. Filmul în sine, cu o durată de 17 minute, este o pledoarie pentru frumusețea extraordinară a locurilor. Marele vis al asociației a fost ( și sper că a rămas! ) obținerea recunoașterii zonei, de către UNESCO, ca geoparc. Cu o astfel de recunoaștere, Oltenia de sub Munte ar intra într-o rețea internațională de geoparcuri și ar beneficia de mai mulți turiști și de promovare în întreaga lume, cu avantajele economice aferente. Asociația a prezentat constant aceste argumente: „Oltenia de sub Munte reprezintă o diversitate impresionantă de floră și faună, cu un teritoriu acoperit în proporție de 80% pădure, dintre care peste 300 de hectare de păduri virgine. Zona este deopotrivă relevantă din prisma patrimoniului cultural material și imaterial, prin schiturile, bisericile și mânăstirile care sălășluiesc aici de sute de ani, respectiv prin tradițiile, obiceiurile și produsele locale. Obiectivul principal al geoparcului este asigurarea unei dezvoltări sustenabile, care să permită comunităților locale să prospere independent de intervenția externă, prin promovarea și valorificarea patrimoniului local. Proiectele desfășurate în Oltenia de sub Munte sunt menite să aducă beneficii pe termen lung și să păstreze resursele și potențialul zonei pentru generațiile viitoare”.
Corul opozanților
Contestatarii acestui proiect nu au lipsit. Președintele Asociației „Kogayon”, Florin Stoican, a fost nevoit să explice de nenumărate ori ce este un geoparc și să încerce să spulbere temerile unor membri ai comunităților locale privind viitorul într-un astfel de areal. „Geoparcul UNESCO nu impune restricții. Oamenii își pot desfășura viața de zi cu zi așa cum au făcut-o întotdeauna. În legislația din România, geoparcul este menționat în categoria ariilor naturale protejate, de importanță internațională, ceea ce a creat, de-a lungul timpului, confuzii cu modelul de dezvoltare durabilă reprezentat de geoparcurile internaționale UNESCO, care sunt desemnări internaționale. Am transmis primăriilor și Consiliilor Județene adresele oficiale care subliniază aceste diferențe, iar propunerile noastre de rezolvare a ambiguităților legislative au fost integrate în textul propunerii Ordonanței de Urgență privind regimul ariilor naturale protejate; acest text este publicat pentru dezbatere de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pe pagina instituției”, a explicat Stoican, în mod public, pe site-ul discover-oltenia.ro. Avantajele ar fi numeroase: „Geoparcul este o oportunitate de colaborare a factorilor locali, din toate sectoarele (administrație, mediul de afaceri, societate civilă, cercetare și politic) pentru dezvoltarea de proiecte, de produse și servicii, care înseamnă locuri de muncă, oportunități și venituri pentru comunitățile locale. Statutul de geoparc aduce cu sine prestigiu încât să atragă investiții în multe domenii. Este o ocazie de renaștere economică și socială a zonei. Oltenia de sub Munte va deveni un loc tot mai vizitat, unde vizitatorii vor petrece mai mult timp. Va fi un loc în care ne va face plăcere să locuim. Este o ocazie pentru ca o parte dintre tinerii plecați să se întoarcă, și de ce nu, să atragă alte persoane care să îndrăgească zona și să se mute aici”.
Muncă de Sisif
Toate aceste argumente nu i-au convins pe consilierii locali ai orașului Horezu. În Martie 2024, ei au votat ieșirea Unității Administrativ Teritoriale din componența geoparcului, fapt care a compromis demersul Asociației „Kogayon”. Decizia de a se retrage, obligă aplicantul să refacă dosarul și să depună o nouă solicitare. Alți bani, altă distracție! Orașul Horezu nu a revenit asupra acestei decizii, când evaluatorii internaționali s-au aflat, recent, pe teren, în județul Vâlcea. Există „al 12-lea ceas”, dar nu și pentru aleșii orășelului de la poalele Munților Căpățânii. L-am sunat pe Florin Stoican să aflu cum stau exact lucrurile și ce va face mai departe. „Decizia consilierilor arată lipsă de respect. Noi am fost transparenți cu ei, i-am informat mereu, dar ei nu ne-au chemat când au luat acea hotărâre de a retrage orașul din componența geoparcului. Ei susțin că geoparcul ar putea să oprească dezvoltarea turistică. Nici vorbă de așa ceva! Mai mult: au primit răspunsuri de la instituțiile centrale, de la Ministerul Mediului, precum că geoparcul nu impune restricții, dar ei au ignorat documentele autorităților de la București. Probabil, am deranjat niște interese. Am putea aplica, din nou, în Noiembrie, anul acesta, sau la anul”, mi-a răspuns președintele Asociației „Kogayon”, care și-a văzut eforturile de trei ani compromise de decizia aleșilor locali ai orașului Horezu. În nord-vestul județului Vâlcea, deocamdată, nu e un timp favorabil pentru recunoașterea internațională a Geoparcului „Oltenia de sub Munte”. Grupurile de interese, patronate politic, sunt mai puternice decât interesele comunităților locale.
