Hildegard van Bingen – „Hrana să-ți fie medicament!”

Leacuri călugărești

Frecvența bolilor lumii civili­zate de azi își are cauza în mare mă­sură în alimentația proas­tă, com­pusă în mare parte din hrană falsi­ficată, precum și în faptul că mân­căm în exces, mult mai mult decât avem nevoie în mod nor­mal. Pentru mulți oa­meni, hrana a devenit princi­pala preocupare, se gân­desc doar ce vor mânca, iar finalul de săp­tămână se transformă în ospăț. Un efort uriaș, pe care or­ganis­mul nu poate să îl biruie și care naște boli. Este adevărat: ali­mentele reprezintă izvorul energiei noas­tre, dar con­sumate pe alese și cum­pătat. E ui­mitor cum, în urmă cu sute de ani, Hil­de­gard van Bingen, ce­le­bra călugăriță ger­mană, descria pute­rea vin­decătoare a hra­nei, cu o exac­ti­tate care egalează ști­ința medicilor de azi. „Ali­mentele tre­buie să fie medicamentele noas­tre”, spu­nea ea. „Bucătăria” re­comandată de Hil­de­gard este sim­plă și folositoare. Tot ce avem de fă­cut este să alegem alimentele po­tri­vite și să le consumăm conștienți de forța pe care o conțin.

LEGUMELE

Fasolea – vindecă problemele digestive

Toate soiurile de fasole con­țin fibre, substanțe minerale și vita­mine valoroase, iar datorită conținu­tului ridicat de proteine vegetale, se do­reș­te a fi un concurent invincibil al cărnii. Deosebit de digerabilă este făina de fasole. Persoanele cu pro­ble­­me digestive ar tre­bui să mă­nân­ce fa­sole frecvent.

Castanele comestibile – întăritor împotriva tuturor stărilor de slăbiciune

Castanele conțin hi­drați de car­bon im­portanți pentru meta­bolismul energetic al organelor slăbite: nervi, ficat, splină, stomac, inimă și sis­tem imunitar. „Casta­nele au puteri vin­de­cătoare importante, și tot ce exis­tă în ele este folositor împotriva stă­rilor de slăbiciune ale omului”, spu­nea Hildegard. Ele sunt extrem de efi­ciente, mai ales în stările de slăbi­ciune ale nervi­lor, în suferin­țele fi­ca­tului, splinei, stomacului și ini­mii. De­osebit    de actuală este, de pil­dă, folosirea pastei de castane ca mic dejun (unsă pe pâine), ca desert, dar și ca substitut pentru pateul de ficat.

Rețetă: Pastă de castane pentru paté de ficat vegetal

Se călesc 3 cepe în ulei de floa­­rea-soa­re­lui. Se curăță de coa­­jă 500 g de castane co­mes­ti­bile și se fierb în apă, până ce se înmoaie. Se condi­men­tează cu sare, coriandru, ore­ga­no, ceapă rasă și se mixează. Se mă­nâncă pe pâine neagră (graham, seca­ră) și se păstrează la frigider.

Mazărea – mai multă energie

Mazărea nu le este re­co­man­­dată bolnavilor de plămâni, din cauză că produce un mucus care poate înrău­tăți boala. Persoanele sănătoase, în schimb, devin mai temperamen­tale dacă mă­nân­că ma­zăre. Hildegard recomandă supă cal­dă de mazăre în caz de hemo­roizi, hernie sau ­varice.

Feniculul – combate halena și transpirația

Feniculul este bogat în vitamine și e cel mai bun remediu împotriva surplusului de acid choleic, respon­sabil, după părerea lui Hildegard, pentru majoritatea afecțiunilor. Cre­ează bună dispoziție, stimulează iri­ga­rea sanguină și digestia și îm­pie­dică, astfel, apariția halenei și a mi­rosului urât de transpirație.

Usturoiul – un remediu universal

Eficiența usturoiului se ba­zează pe componentele sale sulfuroase, res­ponsabile și pen­tru mirosul lui carac­teristic. Este recomandat pentru combaterea infecțiilor, în cazul rănilor cu vindecare lentă, dar chiar și pen­tru tratamentul tumorilor. Ustu­roiul poate reduce, atât tensiunea arterială, cât și valorile coleste­ro­lului, făcând să scadă riscul infarc­tului miocardic. Sub­stan­țele active din usturoi stimulează sistemul imu­nitar, ceea ce ajută la distrugerea virusurilor, bacte­riilor și fungilor. Deosebit de efi­cient s-a dovedit a fi împotriva gripei virale și pentru eliminarea paraziților intestinali. Usturoiul pro­tejează membranele celulelor și ere­ditatea de distrugerea produsă de toxinele din mediul în­conjurător și stimulează producerea, la nivelul ficatului, a unei enzime detoxifiante, care elimină din orga­nism inclusiv carcinogenele (sub­stan­­­țele canceri­gene).

Hreanul – efect antibiotic

Hreanul conține sub­stan­ța anti­biotică Allyl (cu gust iute), fiind eficient atât împo­triva virusurilor, cât și a bac­te­ri­ilor și fungilor. În ano­tim­­pul umed și rece, ames­te­cul de hrean ras și pulbere de galgant (în proporție de 1:1) oferă o protecție eficientă îm­potriva gripei virale, cu tuse, guturai și ­răgu­șea­lă.

Morcovii – vindecă ochii și anemia

Morcovii căliți sunt ușor de di­gerat și protejează mucoasa stoma­cului și a intestinelor, de inflamații. Vitaminele valoroase pe care le con­țin mor­covii ajută – printre altele – în caz de miopie, iar substan­țe­le minerale (mai ales fierul) sunt o protecție împotriva anemiei.

Ridichea – doar pentru oameni puternici

Ridichea are un efect favorabil asupra intestinului, a ficatului și a vezicii biliare, fiind recomandată mai ales în dereglările cronice ale căilor biliare și în cazul unor pro­bleme digestive, inclusiv consti­pa­ția. Dar toate acestea sunt valabile doar în cazul persoanelor puternice, corpolente, cele plăpânde și firave suportă greu ridichea.

Sfecla roșie – anticancerigenă

Sfecla roșie conține beta­nină, o substanță importantă pentru întărirea imunității. Pig­mentul roșu (antocian) ac­țio­nează ca un antioxidant și ofe­ră protecție împotriva can­cerului. Hildegard recomandă sfecla roșie, mai ales în can­cerul de piele, pentru că sto­pează dezvoltarea ­tumorilor.

Țelina – circulația sângelui și potențare erotică

Datorită conținutul ridicat de uleiuri eterice, țelina are efect diuretic și drenant și stimulează circulația sângelui. Iar în uleiurile ei eterice, s-a dovedit existența unor compuși cu efect calmant. Iar efectul afrodisiac – de poten­țare erotică – este foarte apreciat, mai ales de către francezi.

Spanacul – favorizează digestia

Spanacul se trage, de fapt, din loboda de grădină, despre care Hildegard spune că pro­duce o di­gestie bună, este un fel de „rasă” mai nobilă a lobodei.

Ceapa – blochează infecțiile și întinerește inima

Cu cât ceapa este mai pișcă­cioa­să, cu-atât sunt mai numeroase ule­iurile sulfuroase pe care le conține. Acestea stimulează secreția de sali­vă și de suc gastric, combat balo­nările și reduc nive­lul colesterolului. Ceapa conține fitoncit, un anti­biotic natural efi­cient, împotriva bacte­riilor, virusurilor și fungilor. În plus, reduce hiperten­siunea arterială și întă­rește inima. Celor cu boli de sto­mac le provoacă dureri, și crudă, și fiartă.