Teia Ciulacu (președinta organizației „Viitor Plus”): „În România avem anual 17.000 de decese cauzate de poluarea aerului”

Un ghid util pentru reciclarea gunoaielor

– În această vară ați lansat o campanie nouă, „Al 12-lea ceas”, ca parte a platformei naționale „Harta Reciclării”.

– Da, „Viitor Plus” organizează de 18 ani diverse cam­panii legate de sustenabilitate, de protecția me­diu­lui înconjurător, iar educația este una dintre direcțiile prioritare. Demarată în 2012, Harta Reciclării s-a reinventat în 2019 într-un format mult mai prietenos, cu o hartă google pe care sunt trecute toate punctele de colectare la nivel național, cu toate tipurile de deșeuri ce pot fi reciclate și multe alte informații ce au scopul de a ajuta populația să înțeleagă și să se descurce cât mai ușor cu gestionarea deșeurilor în România. Oricine poate observa, uitându-se un pic în jur, managementul dezastruos al deșeurilor, le vedem peste tot, la mar­gi­nea câmpurilor, în natură, pe munte, în râuri. Pe unele le vedem, pe altele nu, pentru că au fost deja îngropate sau incinerate. Chiar și așa, ne afectează sănătatea tuturor și trebuie să căutăm soluții. Ce obligații au cetățenii și ce instrumente au la îndemână atunci când văd încălcarea legislației. Așa a apărut campania „Al doi­spre­zecelea ceas”, pentru că suntem, din păcate, la capătul liniei, în ceea ce privește protecția mediului. Am lansat, alături de reporterul de la Pro TV, Alex Dima, patru video-uri manifest pentru conștientizarea impactului deșeurilor asupra mediului și sănătății. Totodată,    am întocmit    patru ghiduri, la capătul a doi ani de cercetări, în care am studiat legislația europeană, am stat de vorbă cu reprezentanți ai multor instituții. Ghidurile încearcă să traducă într-un limbaj simplu de înțeles tot ceea ce ține de cele patru capitole. Anume: îngroparea și abandonarea deșeurilor în natură, care afectează solul și apele, incendierea, care afectează calitatea aerului pe care îl respirăm, importul de deșeuri, pentru că România este, din păcate, destinatarul deșeurilor unor țări vestice, care le trimit aici ilegal. Al patrulea ghid ține de colectare separată și reciclare. La nivelul cetățeanului, cea mai simplă soluție este să generăm mai puține deșeuri, să fim atenți la lucrurile pe care le cumpărăm, dacă chiar avem nevoie de ele, ce perioadă de viață au. Iar apoi, să reciclăm cât mai mult din ceea ce rămâne nefolosit. Să nu aruncăm oriunde ulei uzat, electronice, medicamente, deșeuri ce au nevoie de o neutralizare specială, fiind foarte toxice, odată lăsate în natură. Mul­te dintre deșeuri pot fi recuperate, pot deveni resurse. Este important să ne schimbăm mentalitatea în raport cu deșeurile, să le gestionăm cum trebuie și să nu mai trecem pasivi pe lângă, să sesizăm instituțiile, așa cum am indicat pas cu pas în ghid, atunci când vedem nereguli, incendieri, abandonări de ­deșeuri.

„Trebuie să arătăm că ne pasă, că suntem implicați”

– Am să dau un exemplu: Vama Veche, satul care pe perioada sezonului estival se umple de gunoaie, fără a avea nici măcar un punct de colectare separată. În urma unor sesizări repetate, Garda de Mediu mi-a răspuns că a găsit șase puncte, dar a refuzat să precizeze locația lor (inexistentă), iar primăria nu a răspuns nimic.

– Garda de Mediu ar trebui să amendeze primăria pentru că nu-și face trea­ba, dar ăsta este modul în care funcționează instituțiile statului la noi. Din păcate, cetățeanul cu simț civic trebuie să se înhame la o muncă migăloasă, nu ajunge o simplă se­sizare, trebuie să urmărești răspunsurile, să te adre­sezi altei instituții, ceri număr de înregistrare, mai scrii o dată. Când nu merge, ajungem să punem presiune prin presă sau altfel. Nu ai garanția rezolvării, dar implicarea civică este foarte importantă. Trebuie să se implice cât mai mulți oameni, pentru că astfel politicienii văd că oamenii care votează sunt preocupați de acest aspect. Trebuie să arătăm că ne pasă, că suntem implicați. Presiunea grupurilor civice are o pondere tot mai mare în România. Cu siguranță, dacă închidem ochii, situația care ne deranjează va rămâne neclintită. Dacă vrem să avem o șansă cât de mică, ca lucrurile să se schimbe, trebuie să ne implicăm, să fim vigilenți și insistenți. Educația are un rol foar­te important, dacă am ști cu toții cât de nocive sunt deșeurile atunci când sunt îngropate sau incendiate, altfel ne-am com­porta. În 34 de ani scurși după 1990, noi nu am avut educație de mediu în România. De abia de un an și jumă­ta­te s-a apro­bat o strategie națională în școli. Dar marea parte a adulților nu știu, vom vedea roa­de­le peste ze­ce ani. Lucrurile merg spre bine, dar ritmul în care se întâmplă aces­te schimbări este teribil de încet, deloc adaptat la magnitudinea și la urgența lor.

„Suntem o groapă de gunoi pentru multe țări vestice”

– Practic, cât de gravă este situația?

– La colectare separată suntem pe ultimul loc în UE, cu un procent de 12%. În 2020, ar fi trebuit să fi ajuns la 50%, dar cum nu am făcut-o, plătim pena­li­tăți din banii tuturor. Suntem mult în urmă la capitolul educație și infrastructură, ce mai ajută este implementarea sistemului de garanție-returnare. Atunci când oame­ni­lor nu le pasă de mediu, le pasă de buzunarul lor, așa se face că multe sticle de plastic nu mai ajung în natură. Dacă ne uităm la importul ilegal de deșeuri, în 2023 au fost oprite la graniță 6000 de tone, care altfel ar fi ajuns pe câmpuri, în râuri sau păduri. Chiar și în mod oficial, în România este de zece ori mai ieftin ca în țările vestice să scapi de deșeuri. Vă dați seama care este cantitatea totală a deșeurilor ilegale ce au intrat în țară, în condițiile în care știm că nu avem destui comisari, destule echipamente. Suntem o groapă de gunoi pentru multe țări vestice. La capitolul incendieri, e clar că e cu mult mai ieftin să scapi astfel de deșeuri, le dai foc pe câmp, și gata. Chiar dacă avem legi clare, în baza cărora incendiatorii pot ajunge la închisoare, nu s-a întâmplat niciodată asta. Pentru că nu există voință politică. Se vede clar, prin țară, unde avem diferențe foarte mari, primari care opresc acest fenomen și primari care chiar ei trimit deșeurile pe câmp să fie arse sau îngropate. Am avut în campania electorală promisiuni de taxă de gunoi zero, o mare aberație, nu există management al deșeurilor fără costuri. Se creează o mentalitate defectuoasă în rândul oamenilor: orice facem cu deșeurile, nu ne costă nimic. Ba ne costă, și cel mai mult ne costă în sănătate. În România, avem anual 17.000 de decese cauzate de poluarea aerului, iar incendierile de deșeuri sunt o cauză majoră.

„Știm că există o mafie a deșeurilor, dar nu se iau măsuri”

– Urmează toamna, iarna, perioade de coșmar din punct de vedere al calității aerului. Ce spune ghidul, ce pot face oamenii atunci când văd o incendiere de deșeuri?

– Și vara incendierile sunt periculoase, gândiți-vă la vegetația uscată, în care focul se extinde rapid. Au fost atâtea cazuri în care, de la o incendiere voluntară s-a ajuns la incendii greu de oprit, cu mari pagube. Când vedeți un foc deschis în câmp, sunați la 112, direct. Filmați, pozați și anunțați autoritățile. Ele trimit pompierii și ar trebui să ajungă și comisarii Gărzii de Mediu. Pe lângă arderile pentru dispariția deșeurilor, cele mai toxice sunt cele pentru recuperarea unor materiale ce pot fi valorificate, fier, cupru. Arderea caroseriilor de mașini, a plasticelor, este de 5000 de ori mai toxică decât arderea lemnului.

– De multe ori, institu­ții­le statului, Garda de Mediu, asistă pasiv, nu previn și nu reacționează la încălcările grave ale legii. Toată lumea știe că în jurul Bucureștiului sunt sate în care arderea deșeurilor este o industrie ce afectează milioane de oameni, dar nimeni nu intervine.

– Este greu de înțeles această pasivitate a instituțiilor de control. Știm că există o mafie a deșeurilor, dar nu se iau măsuri. Aerul ăla toxic circulă și deasupra Bucureștiului, îl respiră și politicienii care închid ochii, și copiii lor. Asta e bulversant. Poate e vorba de educație, oamenii nu înțeleg efectele devastatoare asupra sănătății pe termen lung, nici măcar oamenii ce au puterea. De aceea este important să luăm atitudine, să avem o voce puternică în spațiul public. Semnalul de alarmă trebuie să ajungă la urechile lor, indiferent de culoarea politică pe care o reprezintă.

Ghidurile pot fi accesate pe hartareciclarii.ro/sesizare