„Klaus Iohannis nu și-a evaluat bine forțele”
– După ce a fost refuzat în încercările de a obține funcții importante în Uniunea Europeană și la NATO, Klaus Iohannis a avut, recent, o tentativă de a candida la Senat pe listele PNL, partid care pregătise o „lege pentru o singură persoană” în acest scop. În cele din urmă, președintele a clarificat că nu va mai candida. Poate marca acest moment sfârșitul politic al lui Klaus Iohannis?
– Se dovedește încă o dată că cine alergă după două funcții, nu numai că nu prinde niciuna, dar o ratează și pe a treia. Klaus Iohannis nu și-a evaluat bine forțele. S-a considerat invincibil și irezistibil, după două mandate obținute ușor. După respectul cu care era întâmpinat pe scena internațională, unde nu s-a descurcat rău, a crezut că, vorba poetului, calea-i e deschisă pentru orice funcție, fără să-și dea seama că partenerii externi, oricât de elegant se poartă, te evaluează tot timpul, la adevărata valoare. Iar respectivii și-au dat seama că, dincolo de prestanța plăcută a lui Iohannis se ascund un mare hău, o mare inerție și, mai ales, o mare aroganță. Nu cred că putem vorbi neapărat de sfârșitul carierei lui Iohannis. Ambițios cum îl știm, s-ar putea să mai tindă spre ceva. În cazul în care Nicolae Ciucă ajunge președinte, ar putea să devină premier.
Pe de altă parte, în penuria de lideri din acest moment, avem parte de tot felul de reevaluări. Cine ar fi zis că Mircea Geoană, care era eșecul în persoană, compromis și ușor ridicol în pretențiile lui, o să revină după 10 ani, cu șanse de a fi președinte? Cine ar fi bănuit că o să ajungă numărul 2 la NATO? Sau cine ar fi bănuit că Victor Ponta, și el compromis până peste cap, cu opțiuni politice extrem de ciudate, ca să nu zic periculoase – China, Turcia, Albania – reintră în joc, e posibil să se regăsească pe listele PSD, dacă nu chiar într-un guvern după alegeri. Se consideră mai mult decât pregătit, dă note la toată lumea, se laudă singur, uitând felul lamentabil în care a plecat de la Palatul Victoria. Să nu ne grăbim, așadar, să punem punct carierei politice a lui Iohannis, mai bine punem o virgulă și vedem ce va urma. E adevărat, ultima sa încercare, candidatura independentă pe listele PNL, a fost de-a dreptul ridicolă și a pus PNL într-o situație deplorabilă. În mod sigur, au fost niște înțelegeri la mijloc: Nicolae Ciucă a povestit că s-au întâlnit încă din Aprilie, el, Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu, și au discutat această posibilitate, iar șeful PSD a fost de acord. Confirmase chiar Ciolacu, cu o săptămână înainte. Până la urmă, s-a răzgândit, lăsându-i pe liberali în ofsaid. Aceștia pregătiseră o lege cu dedicație, care o copia „ad literam” pe cea din urmă cu 20 de ani, dată pentru Ion Iliescu. Atunci s-a putut pentru o singură persoană! Evident, e un abuz să faci o astfel de lege. Chiar nu și-a dat seama de asta Iohannis, cu pretențiile lui de lider regional și internațional? Cert e că, fără sprijinul lui Ciolacu, legea a devenit inutilă, iar Iohannis le-a dat palma finală liberalilor, spunând că nu-i trebuie nicio lege și că nu va candida. I-a făcut de râs încă o dată pe peneliști, care și așa o țin numai în gafe și mișcări neinspirate.
„E concurență mare la gafe și la prostii”
– În ce fel poate afecta relația PSD – PNL, mișcarea aceasta a lui Ciolacu de blocare a candidaturii lui Iohannis? Și cum îi afectează pe cei din PNL toată tevatura asta?
– PSD și PNL au început să semene extrem de bine între ele, o dovadă e că ce a făcut PSD pentru Iliescu voia să facă și PNL pentru Iohannis. Dar tensiuni între ele există. Oricât ar colabora, tot sunt rivale și fiecare vrea să fie vioara întâi și să-și impună oamenii peste tot. Relațiile sunt acum mai încinse, pentru că vine campania electorală. Când vor trece alegerile, ele se vor tempera, iar partidele vor colabora sau coexista în același mod, pândindu-se pe la colț, vânându-și greșelile.
Apropo de situația în care i-a pus Iohannis acum pe cei de la PNL, nu poți să nu te gândești că toți președinții de dreapta și-au îngropat partidele: Emil Constantinescu PNȚ-ul, care l-a susținut, Traian Băsescu PD-ul, care nu mai există, Iohannis încă n-a omorât PNL-ul, dar l-a rănit binișor. Fără îndoială, aventura asta cu legea pentru Iohannis o să îi coste pe cei din PNL. Poate nu atât de mult cât vedem acum, când e proaspăt eșecul, căci e timp să se mai estompeze: vor apărea alte gafe, alte eșecuri, alte prostii făcute de diverși candidați, alte răsturnări de situație, procese, poate dosare. E destul timp până la 1 Decembrie, că e concurență mare la gafe, la eșecuri și la prostii. Nu știi cine e mai în față.
„Nicolae Ciucă e singurul candidat care are o meserie și o carieră”
– Se strâng semnăturile pentru candidații la prezidențiale. Mai e loc de surprize pe ultima sută de metri sau candidații pe care-i avem acum sunt cei care vor intra în cursa finală?
– Observa Mircea Dinescu, în emisiunea în care s-a lansat faimoasa carte a lui Nicolae Ciucă, că, dacă te uiți bine, candidatul PNL e singurul care are o meserie și o carieră! Aici are dreptate: nu poți să spui ce meserie are Ciolacu. Nici Geoană nu poți să știi ce e: și-a dat un doctorat în 12 ani, la Academia de Studii Economice, deși el nu e economist. Nu știi exact în ce e specializat, în afară de gafe. George Simion a profesat vreodată, a lucrat la vreun institut, să cerceteze ceva, a publicat ceva? Sunt oameni care au făcut o facultate, să fie acolo, și-n rest s-au bazat pe politică, pe modelul Crin Antonescu, care n-a muncit nicio zi în viața lui, iar acum critică PNL-ul că n-are lideri, că riscă să-și piardă identitatea… Tu o spui, care ai lipit oficial, cu acte, PNL de PSD? Tu, care serbai ziua lui Ponta pe stadion, ca pe vremea lui Ceaușescu, care țopăiai în curtea PSD-ului cât a fost Geoană președinte, o oră? Cam ăștia sunt oamenii: n-au meserie, n-au nici caracter, nu știu decât să trădeze, dacă e cazul, să se bată cu orice mijloace, oricât de perfide, ca să obțină un post cât mai bun pentru ei și pentru neamul lor. Să ne uităm la toți liderii de acum: Ciolacu, Ciucă, Șoșoacă, Orban, Ponta, Simion, Geoană… În partidele inițiale, alea solide, din anii ’90, nu erau buni nici de cărat geanta liderilor de atunci. Nu i-ar fi promovat ăia nici ca liftieri! Râdeam pe atunci că, după Revoluție, au venit la putere eșaloanele 2, 3 și 4 ale Partidului Comunist, cei pe care Ceaușescu cu protipendada lui, niște analfabeți, dar cu ifose toți, nici nu se uitau. Ei, cei din eșaloane de jos, plus securiștii, au preluat puterea. Acum ne conduc eșaloanele 3 și 4 ale FSN-ului, așa de bine au mers lucrurile.
Puțin probabil să mai apară alți candidați la președinție. Vedem că AUR furnizează patru candidați scenei prezidențiale: în afară de Simion, îi mai avem pe Terheș, pe Călin Georgescu, fostul lor „premier”, și pe Șosoacă. PSD-ul are și el patru: în afară de Ciolacu, îi avem pe Geoană, Cristian Diaconescu și Ana Birchall, toți independenți, nevoie mare! În rest, Ludovic Orban, de la PMP și Forța Dreptei, Kelemen Hunor, de la UDMR, care candidează ca să poată negocia susținerea în turul doi, în schimbul intrării la guvernare sau a unor posturi. Cu Ciucă și cu Elena Lasconi, cam ăștia sunt. După ponderea partidelor și forța de mobilizare în teritoriu, PSD și PNL ar trebui să își ducă candidații în marea finală. În „semifinale” sunt Geoană, Simion și Lasconi. Greu de crezut că vom avea surprize la prezidențiale. Simion e în cădere, Șoșoacă și ea. Lumea îi bănuiește că au o sinceritate trucată. Oamenii văd și ce fel de patriotism joacă Simion, cu toate inițiativele lui, care miros de la o poștă a utopie. S-a dus la inundații cu niște camioane, binecuvântat de Gigi Becali, care s-a lipit, bineînțeles, la o candidatură în Parlament din partea AUR. A dat cu lopata la televizor prin noroaie cu încă 15-20 de inși lângă el. S-a repezit la un primar să-i dea pământ! Ce-i asta, colectivizare în direct, la televizor? Chiar nu mai contează a cui e proprietatea?
Elena Lasconi începuse în forță, a fost o surpriză. Venise și cu un mesaj ca să mai schimbe stilul acela progresist absurd. A încercat să schimbe asta, s-a declarat tradiționalistă și a convins într-o oarecare măsură. L-a convins și pe Băsescu, în prima fază, dar acum, el îl susține pe Orban, că s-a unit cu PMP-ul lui. Avem vreo 12 candidați, unii doar ca să umple scena. Oamenii ăștia-și închipuie că ajung președinți: așa părere proastă au ei despre țara asta! Am ajuns să-l citez pe Corneliu Vadim Tudor, care zicea, la un moment dat: „Nu stă România atât de prost încât să candidez eu!”. A candidat până la urmă, dar, cel puțin la început, a avut această replică de bun simț.
„În loc să taie din sectorul public, taie în mediul privat”
– În timp ce politicienii se pregătesc de campania electorală, există îngrijorări tot mai mari legate de situația economică și de ce va fi după 2025…
– Din păcate, nu e o temă de campanie. Temele principale sunt ce notă ai la BAC, dacă ai plagiat la doctorat, dacă ai o amantă și i-ai dat nu-știu-ce, unde te-a fotografiat cineva. Temele economice nu se discută aproape deloc. Premierul de-abia a început să ia lecții de engleză și economie, încă n-a ajuns la lecția cu bugetul. Ne împrumutăm în neștire! Acum s-a împrumutat cu 5 miliarde de euro. Mai luna trecută, alte 3 miliarde de euro. Între timp, absorbție zero la fonduri europene, acuză liberalii: s-au ratat niște parametri și n-au intrat bani. Salariile și pensiile se plătesc din împrumuturi. Au făcut recalcularea pensiilor, un eșec, au reușit să nemulțumească pe mai toată lumea! N-au fost în stare, cu digitalizarea lor, să bage datele ca lumea. Acum încep re-recalcularea. În loc să taie din sectorul public, se taie în mediul privat. Or să se închidă firme, altele vor pleca din țară. Dar nu se va vorbi despre asta, până după alegeri. Nu știm cine va veni la guvernare, dar dacă vor fi tot aceiași oameni ca până acum, de unde să apară alte lumini? Nu vor fi capabili să găsească nicio soluție, mergem așa, din eșec în eșec, până se va produce un colaps. Până atunci, o să o lungească, se vor tot împrumuta, vor mai adăuga o taxă și o vom ține așa cât s-o putea. Iar apoi, Dumnezeu cu mila!
