Vești bune despre România

• Toamna se numără premiile și recunoașterile internaționale! Și, ca de obicei în ultima vreme, România are cu ce se lău­da. Fie că e vorba despre cultură, turism, educație sau sport, țara noastră continuă să se facă cunoscută în străinătate. Un motiv în plus pentru noi, cei de aici, să profităm de ceea ce avem atât de aproape de noi… •

Ana Blandiana, laureata Premiului „Principesa de Asturias”

Scriitoarea Ana Blandiana a primit, la final de Octombrie, Premiul „Prinţesa de Asturia” pentru Litere 2024, în cadrul unei ceremonii prezidate de Familia Regală a Spaniei, la Oviedo. „Enorma onoare pe care Fundația «Prințesa de Asturias» mi-o face premiindu-mă pentru poezie poate fi considerată, oare, o dovadă a importanței capitalului de speranță pe care poezia îl mai reprezintă în această lume? Întrebarea pe care nu mi-o pun pentru prima dată este: «Poate poezia salva lumea?», iar răspunsul meu, timid, dar afirmativ, e sprijinit pe uimitoare întâmplări”, a spus Ana Blandiana în discursul său, citat cu entuziasm de toată presa spaniolă, în care a evocat cum, în deceniile cinci și șase ale secolului trecut, în închisorile comuniste din România a avut loc o adevărată rezistență prin poezie. Atunci când în poezie se ascundeau ultimele molecule de libertate, sufocați de represiune, oamenii le căutau, le găseau și le respirau pentru a supraviețui”. Ana Blandiana are traduse în limba spaniolă 11 cărţi.

Distincții și nominalizări pentru „Anul Nou care n-a fost”

Filmul „Anul Nou care n-a fost”, regizat de Bogdan Mureșanu, a fost nominalizat, zilele acestea, la premiile Academiei Europene de Film, categoria „European Discovery 2024 – Prix FIPRESCI”. Recent, pelicula a câştigat premiul pentru Cel mai bun film din secţiunea „Orizzonti”, în cadrul renumitului Festival de Film de la Veneția. Tot la Veneția, „Anul Nou care n-a fost” a obținut Premiul FIPRESCI al juriului Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film, şi Premiul „Bisato d’Oro” al criticilor independenţi, pentru „Cel mai bun scenariu”.

„Anul Nou care n-a fost” este o tragicomedie a că­rei acţiune se desfăşoară într-o singură zi, înaintea Revoluţiei din 1989, în care personajele caută normalitate, siguranţă, iubire, libertate şi sens, într-o lume absurdă, alimentată de frică. Protagoniştii principali ai filmului sunt: Adrian Văncică, Iulian Postelnicu, Emilia Dobrin, Mihai Călin, Nicoleta Hâncu, Andrei Miercure, Manuela Hărăbor, Ioana Flora şi Ada Galeş.

Brașovul, pe lista „National Geographic” a celor mai bune locuri de călătorit în 2025

Brașovul a fost inclus pe celebra listă de recomandări pentru turism pe anul 2025, realizată de publicația „National Geographic”. Argumentul jurnaliștilor internaționali este că „orașul medieval este poarta de acces către regiunea Transilvaniei, un tărâm de păduri antice, sate rustice și vârfuri ale Carpaților. Odată cu noul său aeroport – primul din România, în 50 de ani – tărâmul lui Dracula este mai accesibil. Explorează regiunea de-a lungul traseului Via Transilvanica, un traseu de drumeții finalizat în 2022, care se întinde pe 1.400 de kilometri de la granița cu Ucraina până la Dunăre. Secțiunea Terra Saxonum a traseului trece prin sate săsești și orașul din secolul al XII-lea, Sighișoara, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, în timp ce secțiunea Terra Dacica șerpuiește printre podgorii și fortărețe dacice”. Pe lângă Brașov, pe listă se mai află atracții turistice din Malaesia, Guatemala, Brazilia, Japonia, Groenlanda sau Italia.

Transapuseana, gata pentru recepție!

Transapuseana, unul din cele mai frumoase drumuri din România, care străbate culmile Munților Trascău, a fost finalizată, iar recepția lucrărilor va fi făcută la finalul lunii Noiembrie. Transapuseana – cunoscută și ca DJ 107 I – reprezintă cea mai mare investiție într-un drum județean din România, cu o valoare totală a proiectului de circa 73 milioane de euro, mare parte din fonduri europene. În lungime de 78 de kilometri, drumul trece prin Aiud, Râmeț, Ponor, Mogoș și Bucium, și e o oportunitate pentru dezvoltarea economică și turistică a zonei. „Transapuseana ne aduce mai aproape de istoria, tradițiile, obiceiurile și arhitectura acestor locuri minunate. Am început proiectul de modernizare a drumului cu gândul de a dezvolta o zonă atât de frumoasă a Apusenilor, dând o șansă celor care au trăit de-a lungul timpului aici și reclădind alături de oameni harnici și dedicați comunităților din care provin”, susține Ion Dumitrel, președintele CJ Alba.

Salina Turda se extinde: Mina „Iosif” devine realitate!

Proiectul de extindere a Salinei Turda a intrat pe ultima sută de metri: planurile de amenajare ale Minei „Iosif” au trecut cu succes de faza de evaluare tehnică și financiară, care pregătesc precontractarea. „Extinderea va dubla unul dintre cele mai spectaculoase subterane din lume și va dezvălui noi perspective, incluzând ascensoare panoramice performante, noi trasee turistice și facilități moderne balneare. La fel ca și celelalte proiecte finalizate în Turda, precum Castrul Roman Potaissa, inclus recent în patrimoniul UNESCO, această investiție va îmbogăți considerabil oferta turistică deja existentă, oferind vizitatorilor o experiență deosebită și va poziționa Salina Turda ca o destinație de top pe harta turismului mondial”, declară oficialitățile din Turda.

Tabără de excelență în matematică din România, recomandată de Universitatea americană MIT

Tabăra APEX de excelență în matematică, organizată în premieră la Reșița, în acest an, cu profesori de la universități de prestigiu din Occident, apare pe lista de recomandări a Facultății de Matematică a Universității americane Massachusetts Institute of Technology (MIT), una dintre cele mai puternice în cercetarea științifică și tehnologică. „APEX-Maths (Academic Program of EXcellence in Mathematics) este un program rezidențial de vară intensiv, cu o durată de 3 săptămâni în România, care oferă o oportunitate unică de a lua contact cu cercetarea matematică și descoperirile științifice. Participanții pot experimenta lumea cercetării din interior, întrucât vor explora noi concepte matematice, sub îndrumarea unor profesori universitari și doctoranzi de top, recunoscuți la nivel internațional”. Proiectul a fost lansat de fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, în cooperare cu Institutul de Matematică al Academiei Române și cu susținerea primăriei din Reșița.

Clujul va găzdui meciuri de la Europenele de handbal feminin din 2026!

Partidele uneia din grupele Campionatului European de handbal feminin din 2026 se vor juca la „BT Arena” din Cluj-Napoca, a anunțat primarul Emil Boc. Anunțul confirmă statutul de capitală a sportului pe care Cluj-Napoca și l-a câștigat în ultimii ani. Primarul municipiului Cluj-Napoca s-a întâlnit recent cu Constantin Din, președintele Federației Române de Handbal, pentru a discuta despre modul de promovare și organizare, în cele mai bune condiții, a competițiilor din grupele europene. „Alături de sprijin pentru astfel de evenimente-fanion, Primăria continuă să acorde finanțări pentru cluburi sportive și să dezvolte infrastructura sportivă din oraș”, a anunțat Emil Boc cu acel prilej.

Aur pentru România, la Olimpiada Internaţională de Astronomie și Astrofizică

Echipa României, care a participat, la sfârșitul verii, la Olimpiada Internaţională de Astronomie și Astrofizică (IOAA) seniori din Brazilia, s-a întors în țară cu trei de medalii de aur, obținute de Teofil Voicu, elev în clasa a XII-a la Colegiul „Emil Racoviță” din Cluj, Emanuel Mendelsohn, clasa a XI-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, și Mihai Bogdan Ciocârlan, clasa a X-a, la același liceu. Echipa noastră a obținut și două medalii de bronz.

Rezultatele de la Olimpiada din Brazilia sunt cele mai bune, ca număr de medalii, din istoria prezențelor României la această competiție. Concursul a constat în susținerea a patru probe: teoretică, observații de noapte pe cer și Sky map, planetariu și analiza datelor. La competiția din acest an au participat 53 de țări de pe toate continentele lumii. Pregătirea și selecția loturilor s-au realizat la Suceava de către Universitatea „Ștefan cel Mare”, Inspectoratul Școlar Județean, Societatea Științifică CYGNus, în parteneriat cu Liceul cu Program Sportiv Suceava.