• Cel mai mare târg de agricultură și industrie alimentară din România și-a închis porțile. INDAGRA s-a desfășurat în perioada 30 Octombrie – 3 Noiembrie, la Romexpo, în București, prilej pentru fermieri, dar și pentru orășeni, să vadă utilaje și mașini agricole, să cumpere un pom sau o floare în ghiveci sau, pur și simplu, să mănânce câțiva mici, bucurându-se de vremea însorită. Un mod de a celebra agricultura și hrana noastră cea de toate zilele, în toiul toamnei •
Vaci de rasă
Simt mirosul de bălegar proaspăt, înainte de intrarea în târg, în timp ce pășesc printre cele două blocuri – turn, unde își au birourile numeroase firme. E un contrast izbitor între aspectul ultramodern, numai sticlă și metal, al acestor clădiri, și mirosul de grajd, venit din incinta târgului situat în vecinătate. Explicația este una simplă: la INDAGRA sunt expuse și animale aduse din ferme agricole, fie din apropierea Bucureștiului, fie de mai departe, din Ardeal. Intru în târg și mă duc direct la corturile albe, unde șed și rumegă vaci de rasă, cu trup bine conturat și bine îngrijit. O vacă din rasa Aberdeen – Angus a fost adusă de la Orăștie, județul Hunedoara. Este identificată printr-un număr matricol: IE371469710683 și a fost fătată în 1 – 11 – 2013. Are, așadar, 11 ani. Aceste date sunt prezentate publicului pe o foaie prinsă pe barele metalice ale boxei unde se află văcuța. Remarc și numele taurului „tată”: STEIL HERO 202. Da, numeroși tauri au nume personale, ca niște eroi de cinema. În lumea aceasta a văcarilor, taurii de prăsilă sunt niște vedete: proprietarii înscriu aceste animale în cataloage speciale, cu fotografii și cu toate datele aferente. Fermierul consultă acest catalog și, în cele din urmă, alege taurul al cărui material seminal va fi folosit pentru montă, în grajdurile sale. Domeniul acesta al reproducției bovinelor este foarte bine pus la punct, nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Pentru fiecare rasă pură este întocmit un registru genealogic, gestionat de o asociație. În cazul rasei Aberdeen Angus, taurii se află în ferme situate în țări cu tradiție în creșterea acestei rase: Irlanda, Australia, Statele Unite. Materialul seminal provine, de regulă, de acolo. În ce privește rasa Bălțată Românească tip Simmental, considerată o rasă autohtonă, dar, după cum sugerează numele, are și aport dinafară, din Germania, unii fermieri au și tauri proprii și îi împrumută pentru reproducție, în alte ferme. Toate aceste lucruri poartă un nume: Genetică! Fără aceste preocupări, producția de lapte și de carne în fermele de bovine românești ar fi deficitară. Mulți fermieri investesc bani mulți pentru a avea animale de rasă performante. De asta depinde în mare parte succesul afacerii lor. Există o ecuație simplă, formată din trei termeni: casă – masă – rasă. Pentru casă și masă, fermierii nu-și mai bat capul: au construcții mari, solide, bine dotate, și suprafețe întinse cultivate cu plante furajere. De genetică sunt însă preocupați constant, ca să aibă animale sănătoase și productive. INDAGRA este o ocazie pentru ca astfel de exemplare să fie expuse și pentru ca fermierii să vadă pe viu ce animale se află în alte ferme. Pe lângă vaci, au mai fost expuse și găini de rasă, multe specii, de la cele mărunte, pur ornamentale, la rasa Brahma, o rasă bună și pentru producția de ouă, și pentru carne. Un cort a fost dedicat cailor de rasă, care aparțin Romsilva. Vă puteți lesne închipui, că în aceste corturi s-au înghesuit și copiii, dornici să vadă și chiar să atingă animalele pe care, unii dintre ei, le-au văzut până acum numai în poze.
Tractoare mici
Agricultura este una din cele mai vechi activități umane, însă deschisă în permanență progresului. Experții spun că agricultura a trecut până în prezent prin trei mari etape, caracterizate, pe rând, de: 1. folosirea brațelor, 2. a animalelor de tracțiune, 3. a mașinilor. În prezent, intrăm în etapa a patra, caracterizată prin folosirea roboților și a dronelor. I se mai spune Agricultura 4.0. Pe platforma betonată întinsă în fața pavilionului central, de formă rotundă (ai impresia că e un disc care se rotește și măsoară trecerea timpului), au fost expuse sute de mașini și utilaje agricole, care aparțin etapei 3.0, însă sunt echipate cu sisteme electronice (de pildă, GPS), care le transferă deja în etapa 4.0. Desigur, dronele agricole, expuse și acestea, aparțin cu totul noii etape de transformare a activității în câmp. Diversitatea acestor mașinării este uluitoare, copleșitoare, derutantă, ca însăși lumea biologică, cu puzderia ei de specii. Mașini mari, mașini mici, fiecare cu funcțiuni proprii și cu mecanisme complexe. Munca pe tarla a devenit aproape imposibilă fără aceste utilaje. Și șansa noastră de a avea pâinea pe masă depinde de feroteniile acestea complicate, bune pentru lucrat pământul, pentru semănat, fertilizat, recoltat. Fără aceste mașinării, fermierii ar pierde competiția, ar rămâne în urmă. Fascinant este și traseul lor până ajung să fie expuse: piesele sunt fabricate în țări diferite și asamblate în țări diferite. Un tractor e fabricat în India, dar are motor japonez și sistemul de transmisie e de proveniență italiană. Utilajul care ajunge să lucreze în câmp la Pogoanele, în județul Buzău, concentrează în mecanismele sale munca a aproape toată planeta. Toate acestea poartă un nume: globalizare, o mișcare amplă, pe care mulți o contestă fără să o înțeleagă. De ce nu mai construim și noi tractoare? O facem: la Reghin și, mai nou, la Craiova. Cei doi producători români au expus printre altele două tractorașe numai bune pentru ferme de legume, pentru livezi și plantații de viță-de-vie.
Aripi de ploaie
Seceta dă bătăi de cap fermierilor de toate categoriile. Am scris pentru Formula AS despre efectele dezastruoase ale secetei în culturile agricole. Este un fenomen care se repetă în fiecare an, în mai multe regiuni ale țării. Lipsa ploii pune la treabă mintea inginerilor proiectanți ca să gândească sisteme de irigații pentru toate tipurile de ferme agricole. Am trecut și pe la standurile care ofereau tehnică pentru irigat și am stat de vorbă cu oamenii firmelor expozante. Domeniul acesta al irigațiilor s-a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă, cele mai active țări fiind Israel, Turcia și Spania. Timid, a început și la noi să crească o industrie autohtonă, pentru anumite componente, chiar dacă investițiile sunt de afară. Avem o fabrică la Târgu Jiu, în Gorj, una la Viziru, în județul Brăila, o alta în Ilfov, la Dragomirești Vale. Așa-numitele „aripi de ploaie”, pivoți care pot fi întinși pe sute de metri, sunt de găsit în toată Câmpia Bărăganului. Bătălia cu seceta este dură și fermierii nu se zgârcesc când vine timpul să cumpere echipamente pentru irigații. Ei știu că degeaba au tractoare performante, dacă nu au apă la rădăcina plantelor. Oferta de echipamente pentru irigații a fost, de asemenea, una complexă: de la benzi de picurare și motopompe, până la pivoții metalici care pot ajunge până la 800 metri lungime. Nu am ocolit nici zona de mașini și utilaje pentru industria alimentară. La un stand, am descoperit o mașină care porționează carnea tocată în calupuri de salam, de parizer, în crenvurști și mici. Fără explicațiile tânărului inginer, nu aș fi înțeles rolul acesteia. După ce am ieșit din nou pe platformă în fața pavilionului central, apoi în zona restaurantelor, cu grătare încinse, mi-am dat seama pe deplin cât de importantă este mașina aia, numită „sprit de porționare”: micii din care se înfruptau cu nesaț clienții au trecut mai întâi prin țeava de inox a mașinii. Hrana noastră cea de toate zilele este dependentă de o mulțime de factori, de la cei biologici până la cei tehnici. Fără știință și fără aceste mașini expuse la un târg agricol, nu ar exista alimente zilnic, pe masa miliardelor de consumatori.
Romanian