– Donald Trump s-a impus fără probleme în cursa prezidențială din Statele Unite ale Americii. Ce anume a înclinat balanța în favoarea lui? La ce să ne așteptăm în startul noului mandat al lui Trump, pe plan local, american, dar mai ales pe plan european, unde ne interesează pe noi? Are Europa interlocutorii potriviți pentru a sta la masă cu Trump și cu oamenii lui?
– Americanii au fost preocupați prioritar de economie, în special de inflație și de numărul crescând de imigranți ilegali. Kamala Harris, care fusese desemnată să rezolve problemele de la granița cu Mexicul, nu a făcut nimic pentru a opri migrația, iar răspunsurile ei pe ambele teme au fost percepute ca fiind prea vagi. Ea și-a concentrat campania pe problema garantării constituționale a dreptului la avort, subiect care s-a dovedit mai puțin important pentru electorat. Totodată, oamenii și-au amintit că au trăit mai bine pe vremea lui Trump, decât în timpul mandatului lui Biden, și că Trump a făcut mai multe eforturi pentru blocarea intrării migranților pe teritoriul SUA. În plus, Trump a promis că va deporta 11 milioane de migranți, dacă va fi președinte, în timp ce Kamala Harris, care provine ea însăși dintr-o familie de imigranți, a fost mult mai tolerantă. O cauză mai profundă ține și de excesele stângii Democrate în privința politicilor identitare și de grup (wokeism), care au sufocat libertatea de expresie în domeniile culturii și educației și au ostilizat mai multe categorii de alegători. Probabil că mandatul lui Trump va debuta nu doar cu onorarea promisiunilor din campanie, făcute atât populației, cât și donatorilor, ci și cu schimbări masive în toate instituțiile politice și publice, în vederea punerii în practică a agendei sale de schimbări radicale de dreapta. Este, de asemenea, realist să ne așteptăm ca Trump să trateze Europa fără menajamente: a promis deja că va impune tarife pentru importuri și că le va cere europenilor să plătească mai mult pentru propria lor apărare. Prioritatea lui este zona Pacificului, mai ales China, nu Europa. Pentru a-i face față lui Trump, Europa ar avea desigur nevoie de lideri mai puternici și mai talentați decât cei pe care îi are acum, dar esențial este ca UE să prezinte o poziție unitară și bine pregătită pentru a negocia cu unul din cei mai duri și pricepuți negociatori ai planetei. Să sperăm că nevoia îi va învăța.
– Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a participat, recent, la summitul Comunităţii Politice Europene, desfăşurat la Budapesta. Care e starea de spirit în tabăra ucraineană, după victoria lui Donald Trump în SUA, și ce garanții a reușit să obțină președintele Zelenski de la partenerii europeni, în noul scenariu politic american? În ce măsură e capabilă Europa să sprijine de una singură Ucraina?
– Europa este departe de a fi o forță militară de talia Americii, pentru că și-a neglijat armata și industria de apărare. Chiar și așa, ar fi putut face mai mult pentru Ucraina, dacă ar fi fost mai hotărâtă să-l înfrunte pe Putin. Acum, sub impactul alegerii lui Donald Trump, Comisia Europeană face un prim pas semnificativ, realocând fonduri bugetare necheltuite, către obiective militare, după ce la summitul de la Budapesta, liderii NATO și UE au reafirmat hotărârea lor de a-și întări capacitățile militare în fața agresiunii Rusiei și Coreei de Nord în Ucraina. Este de sperat că vor reuși, căci viitoarea Administrație americană este ostilă ajutorului pentru Ucraina. Însuși fiul președintelui l-a avertizat pe Zelenski că mai are „38 de zile, până își pierde alocația”. Totodată, vicepreședintele JD Vance, care a afirmat că „puțin îi pasă de Ucraina”, chiar la începutul invaziei ruse, a prezentat un plan de pace, care prevede interzicerea intrării Ucrainei în NATO timp de 20 de ani și înghețarea conflictului pe actuala linie a frontului. În replică, la Budapesta, Zelenski a susținut conceptul „pace prin forță”, respingând orice cedare prematură în fața Rusiei și cerând din nou arme și muniții. Deși ne putem imagina că liderii de la Kiev știu foarte bine că viitorul lor este incert, Zelenski a dat dovadă de multă inteligență politică afirmând că dorește să colaboreze cu Trump în rezolvarea situației din Ucraina. La fel de diplomați au fost și Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și președinta CE, Ursula von der Leyen, în speranța că îl vor convinge pe Donald Trump să nu abandoneze Ucraina și Europa. Deși summitul a fost umbrit de destrămarea coaliției de guvernare din Germania și perspectiva alegerilor anticipate și de discursul lui Viktor Orban, marile puteri europene au demonstrat că, declarativ cel puțin, se pregătesc pentru a face față provocărilor erei Trump.
Romanian