Agresiunea Rusiei din Ucraina a scos la iveală, încă din primele zile, slăbiciunile armatei lui Putin, care nu doar că n-a fost în stare să îndeplinească planul „operațiunii speciale”, ba a mai și pierdut în jur de 700.000 de combatanți în cele aproape 1.000 de zile de război. Asta, în fața unei Ucraine care a stat constant la mâna unui Occident excesiv de prudent în a o ajuta cu arme și muniție. Pe de altă parte, războiul de la granițele României a scos în evidență și limitările militare și logistice ale blocului NATO și, în special, ale țărilor din Uniunea Europeană: echiparea militară slabă a multora dintre țări, disponibilitatea scăzută a noilor generații de a se înrola, capacitatea redusă de producție de muniție. Ar mai fi și lipsa infrastructurii, unde România continuă să fie campioană: și să vrea să ne ajute Franța, Italia sau Polonia, cu forțe armate, avansarea lor spre granița de Est a țării noastre ar fi mult îngreunată de lipsa autostrăzilor de peste Carpați și din Moldova… Ajutând Ucraina cu țârâita, cu tancuri, sisteme de apărare aeriană, avioane „second hand” și muniție, Occidentul s-a trezit că industria sa de război nu e capabilă să susțină pe termen mediu, și nici vorbă pe termen lung, un conflict militar major. Revenirea la putere în Statele Unite ale Americii a lui Donald Trump, cel care a criticat vehement, în trecut, Europa pentru investițiile prea discrete în apărare, pare să fi trezit Bruxelles-ul la realitate. Ultima veste venită din capitala Uniunii este că UE își va modifica politicile, pentru a putea redirecționa zeci de miliarde de euro către apărare și securitate: statele membre vor putea să folosească fondurile de coeziune pentru producția de arme și muniții și pentru construirea ori repararea infrastructurii militare. Schimbarea de politică s-ar aplica la aproximativ o treime din bugetul comun al blocului comunitar, aproximativ 392 de miliarde euro, în perioada 2021-2027. În temeiul noilor norme, guvernele statelor membre vor avea acum mai multă flexibilitate în alocarea fondurilor de coeziune, pentru a-și sprijini industriile de apărare și proiectele de mobilitate militară, cum ar fi consolidarea drumurilor și podurilor, pentru a permite trecerea în siguranță a tancurilor. Aceasta va include autorizarea finanțării pentru creșterea producției de arme și muniții, deși interdicția de a utiliza fonduri UE pentru achiziționarea de arme rămâne în vigoare.
Nu și-a imaginat nimeni, acum câțiva ani, că se va ajunge aici. Dar realitatea din Ucraina ne obligă la realism: Europa nu se mai poate baza pe alții, când vine vorba despre propria-i securitate. Așa încât banii de la UE, de care guvernanții noștri și-au bătut joc în mod constant, inclusiv în exercițiul financiar curent, reprezintă încă o șansă de a repara obiective șubrede pentru siguranța țării, de a repune pe roate industria de apărare și de a investi în economie câteva miliarde de euro, în contextul în care ne așteaptă un 2025 complicat. Câteva miliarde de euro bat la ușa României, pentru a nu știu câta oară. Poate măcar de data asta îi vom putea atrage și îi vom ști folosi cu cap. Nu de alta, dar în joc nu mai sunt capricii, în joc e chiar siguranța noastră ca stat.
Romanian