• Tot mai mulți oameni se îmbolnăvesc de „boala de zahăr”. Dacă diabetul de tip I este, încă, nevindecabil (o știre de ultimă oră anunță că japonezii au izbutit să vindece un caz, cu ajutorul celulelor stem), diabetul de tip II poate fi vindecat •

Diabetul zaharat, denumit popular „boala de zahăr”, este o tulburare metabolică cunoscută mai ales sub forma tipurilor 1 și 2. Diabetul de tip 1 este cea mai frecventă boală metabolică produsă în copilărie și adolescență și se declanșează de obicei înaintea vârstei de 20 de ani. Această formă de diabet este o boală autoimună, în care sistemul imunitar distruge celulele din pancreas care produc insulină. În cazul diabetului de tip 2, organismul continuă să producă insulină, dar celulele nu mai reacționează în mod eficient la ea. Asta duce la creșterea persistentă a valorilor glicemiei, care poate avea consecințe grave asupra sănătății, dacă afecțiunea nu este tratată. Vestea bună este că oamenii de știință au descoperit între timp că, în anumite circumstanțe, boala poate fi inversată.
De ce este diabetul atât de periculos?
Dacă rămâne nediagnosticat și netratat mult timp, diabetul poate avea numeroase consecințe grave. Nu numai că slăbește sistemul imunitar, dar crește totodată, în mod semnificativ, riscul ca pacienții să se confrunte cu un atac de cord, cu un accident vascular cerebral sau cu insuficiența renală. În plus, el cauzează probleme circulatorii la nivelul mâinilor și picioarelor, boala ficatului gras, afecțiuni oculare și tulburări ale sistemului nervos, precum polineuropatia.
După ce ne dăm seama că avem un risc crescut de a face diabet?
Analizele de sânge sunt cele care ne oferă indiciile necesare. În primul rând, ne măsurăm glicemia dimineața, pe stomacul gol. Mai multe informații ne oferă însă testul de toleranță la glucoză. Pentru a-l efectua, trebuie să bem o anumită cantitate de glucoză diluată în apă și, după două ore, ne măsurăm glicemia. În cazul diabeticilor, valorile acesteia pe stomacul gol sunt de peste 100 mg/dl (miligrame pe decilitru), iar după consumul de zahăr, cresc la 140 mg/dl sau chiar la 200 mg/zi. Pentru obținerea unui diagnostic, se ia în calcul și valoarea HbA1c, care este redată în procente. Aceasta este un indicator al valorii medii a glicemiei din ultimele opt până la douăsprezece săptămâni. În cazul persoanelor sănătoase, valoarea este de sub 5,7%. Când depășește 6,5%, acesta reprezintă un criteriu de diagnosticare a diabetului. El este completat prin măsurarea valorilor insulinei. Un nivel ridicat al acesteia în raport cu zahărul din sânge indică rezistența la insulină, cauza reală a diabetului de tip 2. Rezistența la insulină apare în primul rând ca urmare a acumulării depozitelor de grăsime în pancreas și ficat. De vină par a fi, în primul rând, înlocuitorii zahărului (îndulcitorii), care sunt foarte greu de metabolizat, ne afectează microbiomul și duc la acumularea de grăsimi în intestin și în ficat.
Când se poate vorbi despre prediabet?
Dacă nivelul zahărului din sânge este între 110 și 125 miligrame pe decilitru (5,6 și 6,9 mmol/l), avem prediabet. Conform specialiștilor, acest diagnostic poate fi indicat și de circumferința taliei: „Femeilor și bărbaților cu o circumferință a taliei mai mare de 88 sau 102 centimetri li se recomandă cu insistență să se prezinte la medic și să-și facă analize de sânge”.
Cu cât detectăm mai devreme prediabetul, cu atât mai rapid putem interveni prin intermediul unei schimbări de dietă și al mișcării fizice regulate, pentru a evita apariția diabetului propriu zis. „Și administrarea din timp a metforminei poate fi de ajutor,” afirmă specialiștii. Metformina este un medicament care este prescris și la diabetul de tip 2. El inhibă producția de glucoză în ficat, astfel încât în sânge se eliberează mai puțină glucoză. În plus, întârzie absorbția glucozei în intestin. Astfel, glicemia nu mai crește, iar acțiunea insulinei se optimizează.
Putem „inversa” diabetul?
Diabetul de tip 1 nu poate fi inversat, însă în cazul celui de tip 2, acest lucru este foarte posibil. Mai multe studii au arătat între timp că diabetul de tip 2 nu este ca o stradă cu sens unic. Potrivit studiilor, pierderea în greutate, o schimbare asistată și bine structurată a alimentației și un plus de mișcare pot determina o remisie. Asta înseamnă că valorile glicemiei corespund din nou cu cele ale oamenilor sănătoși, iar cei afectați nu mai au nevoie de medicamente împotriva diabetului. Potrivit studiului, cele mai bune șanse le-au avut pacienții care au fost bolnavi o perioadă scurtă de timp și care au pierdut semnificativ din greutate.
Cum se poate ajunge concret la remisie?
Pentru început, se recomandă postul terapeutic cu ajutorul metodei de slăbit Buchinger sau Mayr, ori dieta care imită postul, adică consumarea timp de cinci până la șapte zile a unor alimente vegane, cu conținut scăzut de zahăr și cu ceva mai multe calorii decât celelalte forme de post. Postul terapeutic determină scăderea rapidă în greutate și reduce grăsimea abdominală și hepatică. Iar când această grăsime dispare, insulina poate funcționa din nou mai bine și rezistența la această substanță scade. În plus, postul are și alte efecte benefice asupra microbiomului intestinal și a celulelor organismului. În timpul postului, acestea încep să se curețe într-o măsură tot mai mare. Procesul este numit autofagie. O formă complementară a dietei care imită postul este cura de ovăz. Ea constă în a mânca zilnic, timp de două zile, maximum 200 până la 250 de grame de terci de ovăz, la care se adăugă cantități mici de legume sau fructe. Cantitatea de calorii rămâne sub 1000 de kcal pe zi. E demonstrat că această cură îmbunătățește și valorile glicemiei. Dacă luați medicamente, dozajul lor trebuie ajustat de medic înaintea și în timpul curei. După aceea, se recomandă postul intermitent 16:8 sau 14:10 (prezentat în Formula AS), care au la rândul lor efecte benefice dovedite, în cazul diabetului de tip 2. Pentru schimbarea ulterioară a alimentației, există două forme principale de dietă de pe urma cărora pot profita diabeticii de tip 2. Una dintre ele este dieta pe bază de plante, cu conținut scăzut de grăsimi, bazată pe alimente neprocesate. Se mănâncă foarte multe legume proaspete, leguminoase, precum și produse din cereale integrale. Dintre cereale, este recomandat în mod special ovăzul. A doua dietă este cea săracă în carbohidrați.
Cum ne menținem glicemia scăzută pe termen lung?
Stilul de viață și alimentația sunt esențiale. Schimbarea acestora – mai ales în condițiile în care boala și gestionarea ei zilnică, precum și stigmatizarea care o însoțește sunt în sine deosebit de stresante din punct de vedere psihologic – nu este ușoară. Ne poate ajuta consultarea unui medic bun și să ne menținem informați. Există grupuri de autoajutorare și comunități în care putem face schimburi de idei, în special în mediul online. Iată un sfat concret al experților: poate fi util să ne măsurăm ocazional glicemia, pe o perioadă de două săptămâni, folosind un senzor care poate fi lipit de piele și o aplicație. Astfel, putem verifica la nivel individual ce alimente ne provoacă o creștere vertiginoasă a glicemiei. Pentru că fiecare reacționează în mod diferit după ce mănâncă pâine, cartofi, paste, orez, prăjituri, fructe sau bea suc. Cu ajutorul aplicației, putem afla la ce ar trebui să renunțăm sau ce ar trebui să mâncăm cât mai rar.
Aplicațiile digitale de sănătate (DiGA), care în unele țări sunt decontate de casa de asigurări, pot ajuta pacienții să parcurgă procesul de schimbare a dietei. Dar depinde de ei să se străduiască. Iar această cale necesită perseverență pe durata întregii vieți. Experții declară însă la unison că acesta este un efort care merită făcut. Pentru că varianta alternativă de a obține o remisie, respectiv intervențiile chirurgicale la nivelul stomacului și al intestinelor, nu ajută pe toată lumea și prezintă totodată riscul producerii unor complicații.
Cum putem reuși să ducem o viață bună, în pofida diabetului

Viața cu diabet presupune anumite ajustări. Dar dacă le facem, ne putem duce viața bucurându-ne în același timp de o stare bună de sănătate.
• Alimentație sănătoasă: pâinea integrală, orezul brun și fulgii de ovăz cresc glicemia mai lent decât carbohidrații rafinați. Aportul de zahăr ar trebui redus – el este ascuns și în băuturile dulci, precum și în alimentele ultraprocesate. Studiile arată că magneziul și bicarbonatul pot juca un rol în prevenirea și în tratarea diabetului. Multe ape medicinale furnizează aceste minerale fără calorii. În același timp, o deficiență de magneziu se regăsește în cazul multor diabetici de tip 2.
• Activitate fizică: folosiți-vă de orice prilej pentru a face mișcare, urcând de pildă scările, în loc să luați liftul. Propuneți-vă să faceți minimum 150 de minute de mișcare fizică moderată pe săptămână: mers rapid, înot, ciclism. Exercițiile de forță stimulează metabolismul și întăresc oasele.
• Mai multă liniște: stresul cronic poate duce la adoptarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase și la creșterea în greutate. Somnul este, de asemenea, important, deoarece lipsa lui poate reduce sensibilitatea la insulină.
• O îngrijire corespunzătoare: o treime dintre toți diabeticii se confruntă cu uscăciunea și mâncărimea pielii. De aceea, curățarea și hidratarea ei zilnică sunt importante, mai ales iarna. Unghiile diabeticilor sunt, de asemenea, mai predispuse la infecții fungice. Aici poate fi de folos un lac de unghii care conține ingredientul activ ciclopirox (de exemplu, „Ciclopoli”). Tulburările circulatorii ar trebui, la rândul lor, contracarate. S-a dovedit că extractele de castan sălbatic reduc edemele și protejează venele (de exemplu, „Venostasin”).
• Monitorizare: nu numai diabeticii de tip 1 beneficiază de sistemele moderne de măsurare a glicemiei. Datorită senzorului CGM de monitorizare continuă a glucozei, putem urmări în mod nemijlocit ce efect are asupra glicemiei un anumit comportament. De pildă, putem constata că nivelul ei crește mai puțin brusc după ce am mâncat pâine integrală, decât pâine și aluaturi din făină albă, și că se reduce atunci când facem mișcare.