Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

O boală cu milioane de „abonați” – Diabetul zaharat

• Tot mai mulți oameni se îmbolnăvesc de „boala de zahăr”. Dacă diabetul de tip I este, încă, nevindecabil (o știre de ultimă oră anunță că japonezii au izbutit să vindece un caz, cu ajutorul celulelor stem), diabetul de tip II poate fi vindecat •

Foto: Shutterstock – 2

Diabetul zaharat, denumit popular „boala de zahăr”, este o tulburare metabolică cunoscută mai ales sub forma tipurilor 1 și 2. Diabetul de tip 1 este cea mai frecventă boa­lă metabolică produsă în copilărie și adoles­cență și se declanșează de obicei înaintea vârstei de 20 de ani. Această formă de diabet este o boală au­to­imu­nă, în care sistemul imunitar distruge ce­lulele din pancreas care pro­duc insulină. În cazul dia­­betului de tip 2, or­ga­nis­mul continuă să produ­că insulină, dar celulele nu mai reac­țio­nează în mod efi­cient la ea. Asta duce la creș­te­rea persis­tentă a valo­ri­lor gli­ce­miei, ca­re poate avea con­se­cințe grave asupra să­­nătății, dacă afecțiu­nea nu este tra­tată. Ves­tea bună este că oa­menii de știință au desco­perit între timp că, în anu­mite circums­­tan­țe, boa­­la poa­te fi inver­sată.

De ce este diabetul atât de periculos?

Dacă rămâne ne­di­ag­­nos­ticat și netratat mult timp, dia­betul poa­te avea nume­roase con­secințe grave. Nu nu­mai că slăbește sistemul imunitar, dar crește toto­dată, în mod semnificativ, riscul ca pacienții să se con­frunte cu un atac de cord, cu un accident vas­cular cerebral sau cu insuficiența renală. În plus, el cauzează pro­bleme circulatorii la nivelul mâini­lor și picioarelor, boala ficatului gras, afecțiuni oculare și tulburări ale sistemului nervos, precum polineuropatia.

După ce ne dăm seama că avem un risc crescut de a face diabet?

Analizele de sânge sunt cele care ne oferă indi­ciile necesare. În primul rând, ne măsurăm glice­mia dimineața, pe stomacul gol. Mai multe infor­mații ne oferă însă testul de toleranță la glucoză. Pentru a-l efectua, trebuie să bem o anumită cantitate de glucoză di­luată în apă și, după două ore, ne măsurăm glicemia. În cazul diabe­ticilor, valorile acesteia pe stomacul gol sunt de peste 100 mg/dl (miligrame pe decilitru), iar după con­sumul de za­hăr, cresc la 140 mg/dl sau chiar la 200 mg/zi. Pen­tru obținerea unui diagnostic, se ia în calcul și va­loarea HbA1c, care este redată în pro­cente. Aceas­ta este un indicator al valorii medii a glice­miei din ultimele opt până la douăsprezece săp­tă­mâni. În cazul persoanelor sănătoase, valoa­rea este de sub 5,7%. Când depă­șește 6,5%, acesta repre­zintă un criteriu de diag­nosticare a diabetului. El este completat prin mă­su­rarea valorilor insu­linei. Un nivel ridicat al acesteia în raport cu za­hărul din sânge indică re­zistența la insulină, cauza reală a diabetului de tip 2. Rezistența la insulină apare în primul rând ca ur­mare a acumulării de­pozitelor de grăsime în pan­creas și ficat. De vină par a fi, în primul rând, înlo­cuitorii zahărului (în­dulcitorii), care sunt foarte greu de metabolizat, ne afectează microbiomul și duc la acumularea de grăsimi în intestin și în ficat.

Când se poate vorbi despre prediabet?

Dacă nivelul zahărului din sânge este între 110 și 125 miligrame pe decilitru (5,6 și 6,9 mmol/l), avem pre­diabet. Con­form spe­cia­liștilor, acest diag­nostic poate fi in­di­cat și de circum­fe­rința taliei: „Feme­ilor și băr­baților cu o circum­ferință a ta­liei mai mare de 88 sau 102 cen­timetri li se re­comandă cu in­sis­tență să se pre­zin­te la medic și să-și fa­că analize de sân­ge”.

Cu cât detectăm mai devreme pre­dia­betul, cu atât mai rapid putem interveni prin intermediul unei schim­bări de dietă și al miș­cării fizice regulate, pentru a evita apariția diabetului propriu zis. „Și administrarea din timp a metforminei poate fi de ajutor,” afir­mă specialiștii. Metfor­mina este un medi­cament care este pre­scris și la diabetul de tip 2. El inhibă producția de glu­coză în ficat, astfel încât în sânge se eliberează mai puțină glucoză. În plus, întârzie absorbția glucozei în intestin. Astfel, glicemia nu mai crește, iar acțiu­nea insulinei se optimizează.

Putem „inversa” diabetul?

Diabetul de tip 1 nu poate fi inversat, însă în ca­zul celui de tip 2, acest lucru este foarte posibil. Mai multe studii au arătat între timp că diabetul de tip 2 nu este ca o stradă cu sens unic. Potrivit studiilor, pier­derea în greutate, o schimbare asis­tată și bine structurată a alimentației și un plus de mișcare pot determina o remisie. Asta înseamnă că valorile glicemiei corespund din nou cu cele ale oamenilor sănătoși, iar cei afectați nu mai au nevoie de medi­camente împotriva diabetului. Potrivit studiului, cele mai bune șanse le-au avut pacienții care au fost bolnavi o perioadă scurtă de timp și care au pierdut semnificativ din greutate.

Cum se poate ajunge concret la remisie?

Pentru început, se recomandă pos­tul terapeutic cu ajutorul metodei de slăbit Buchinger sau Mayr, ori dieta care imită postul, adică consumarea timp de cinci până la șapte zile a unor ali­mente vegane, cu conținut scăzut de za­hăr și cu ceva mai multe ca­lorii decât celelalte forme de post. Postul tera­peu­tic determină scă­derea rapidă în greutate și re­duce grăsimea abdo­minală și hepa­tică. Iar când această gră­sime dispare, insulina poate func­ționa din nou mai bine și rezistența la această substanță scade. În plus, postul are și alte efecte benefice asu­pra mi­crobiomului intestinal și a celu­lelor organis­mului. În timpul postului, acestea în­cep să se curețe într-o mă­sură tot mai mare. Pro­cesul este numit autofagie. O formă com­ple­mentară a dietei care imită postul este cura de ovăz. Ea constă în a mânca zilnic, timp de două zile, ma­ximum 200 până la 250 de grame de terci de ovăz, la ca­re se adăugă cantități mici de legu­me sau fruc­te. Cantitatea de calorii rămâne sub 1000 de kcal pe zi. E demonstrat că această cură îm­bunătățește și valorile glicemiei. Dacă luați me­dicamente, do­zajul lor trebuie ajustat de medic îna­intea și în tim­pul curei. După aceea, se recoman­dă postul inter­mitent 16:8 sau 14:10 (prezentat în Formula AS), care au la rândul lor efecte benefice dovedite, în cazul diabetului de tip 2. Pentru schimbarea ulte­rioară a alimentației, există două forme principale de dietă de pe urma cărora pot profita diabeticii de tip 2. Una dintre ele este dieta pe bază de plante, cu conținut scăzut de grăsimi, bazată pe alimente ne­procesate. Se mă­nâncă foarte multe legume proas­­­pete, leguminoase, precum și produse din ce­reale integrale. Dintre cereale, este recomandat în mod special ovăzul. A doua dietă este cea săracă în car­bohidrați.

Cum ne menținem glicemia scăzută pe termen lung?   

Stilul de viață și alimentația sunt esențiale. Schim­barea acestora – mai ales în condițiile în care boala și gestionarea ei zilnică, precum și stig­matizarea care o însoțește sunt în sine deosebit de stresante din punct de vedere psihologic – nu este ușoa­ră. Ne poate ajuta consultarea unui medic bun și să ne menținem infor­mați. Există grupuri de autoajutorare și comu­nități în care putem face schimburi de idei, în special în mediul online. Iată un sfat concret al experților: poate fi util să ne măsurăm ocazio­nal glicemia, pe o perioadă de două săptămâni, folosind un senzor care poate fi lipit de piele și o aplicație. Astfel, putem verifica la nivel in­dividual ce alimente ne provoacă o creștere verti­ginoasă a glicemiei. Pen­tru că fiecare reacționează în mod diferit după ce mănâncă pâine, cartofi, paste, orez, prăjituri, fructe sau bea suc. Cu ajuto­rul aplicației, putem afla la ce ar trebui să renun­țăm sau ce ar trebui să mân­căm cât mai rar.

Aplicațiile digitale de sănătate (DiGA), care în unele țări sunt decontate de casa de asigurări, pot ajuta pacienții să parcurgă pro­cesul de schimbare a dietei. Dar depinde de ei să se străduiască. Iar această cale necesită perseverență pe durata întregii vieți. Experții declară însă la unison că acesta este un efort care merită făcut. Pentru că varianta alternativă de a obține o remisie, res­pectiv intervențiile chirurgicale la nivelul sto­macului și al intestinelor, nu ajută pe toată lumea și prezintă totodată riscul producerii unor com­plicații.

Cum putem reuși să ducem o viață bună, în pofida diabetului

Viața cu diabet presupune anumite ajustări. Dar dacă le facem, ne putem duce viața bucurându-ne în același timp de o stare bună de sănătate.

• Alimentație sănătoasă: pâinea inte­gra­lă, orezul brun și fulgii de ovăz cresc gli­cemia mai lent decât carbohi­drații rafinați. Aportul de zahăr ar trebui redus – el este ascuns și în băuturile dulci, precum și în alimentele ultra­pro­cesate. Stu­diile arată că magneziul și bi­car­bonatul pot juca un rol în prevenirea și în tratarea dia­betului. Multe ape medicinale furnizează aceste minerale fără calorii. În același timp, o deficiență de magneziu se regăsește în cazul multor diabetici de tip 2.   

• Activitate fizică: folosiți-vă de orice prilej pentru a face mișcare, urcând de pildă scările, în loc să luați liftul. Propuneți-vă să faceți minimum 150 de minute de mișcare fizică moderată pe săp­tămână: mers rapid, înot, ciclism. Exercițiile de forță stimulează metabo­lis­mul și întăresc oasele.

• Mai multă liniște: stre­sul cronic poate du­ce la adop­tarea unor obiceiuri alimentare nesănă­toase și la creșterea în greutate. Somnul este, de ase­menea, important, deoarece lipsa lui poate re­du­ce sen­si­bilitatea la insulină.

• O îngrijire corespunzătoare: o treime din­tre toți diabeticii se confruntă cu uscăciunea și mâncărimea pielii. De aceea, curățarea și hidra­ta­rea ei zilnică sunt importante, mai ales iarna. Un­ghii­le diabeticilor sunt, de asemenea, mai predis­puse la infecții fungice. Aici poate fi de folos un lac de unghii care conține ingredientul activ ci­clo­pirox (de exemplu, „Ciclopoli”). Tulburările cir­cu­la­torii ar trebui, la rândul lor, contracarate. S-a do­vedit că extractele de castan sălbatic reduc ede­mele și protejează venele (de exemplu, „Venos­ta­sin”).

• Monitorizare: nu numai diabeticii de tip 1 beneficiază de sistemele moderne de măsurare a glicemiei. Datorită senzorului CGM de monito­rizare continuă a glucozei, putem urmări în mod nemijlocit ce efect are asupra glicemiei un anumit comportament. De pildă, putem constata că nivelul ei crește mai puțin brusc după ce am mâncat pâine integrală, decât pâine și aluaturi din făină albă, și că se reduce atunci când facem mișcare.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian