• An Nou, vești noi: neapărat bune! Avem din belșug. Dacă ne-ar ajuta puțin și politica… •
Vești bune din Băile Herculane
Ani de zile, Băile Herculane au fost un exemplu despre eșecul statului român în a-și administra propriile atuuri. Dar la sfârșitul acestui an, avem vești bune de pe frontul Herculanelor: lucrările de amenajare a malului râului Cerna ne dau o idee despre cât de frumos va arăta zona istorică a orașului. Mobilierul urban, șezlongurile și spațiile verzi au transformat deja locul într-o atracție pentru turiști. Proiectul, coordonat de entuziaștii de la „Herculane Project”, își propune să transforme zona într-un punct de atracție modern și prietenos pentru turiștii care vizitează vestitele cădițe cu ape termale din zonă. Primăria Băile Herculane sprijină activ proiectul, implicându-se personal în amenajare. „Este important că Primăria se implică, pentru că, după ce perioada noastră de întreținere va expira, ei vor continua să gestioneze spațiul”, spune Oana Chirilă, coordonatoarea de la „Herculane Project”.
România depășește la salarizare Ungaria
România a ajuns statistic Polonia la nivelul de salarizare, depășind Ungaria, conform informațiilor economice din anul 2023. La „Produsul Intern Brut per capita” (PPS), situația este similară, România fiind la același nivel cu Polonia, la 80% din nivelul Uniunii Europene. În România, salariul mediu anual ajustat a fost de 17.739 de euro în 2023, depășind valorile din Ungaria (16.895 de euro) și Grecia (17.013 euro) și apropiindu-se de cel din Polonia (18.054 de euro), conform Eurostat. Salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă în Uniunea Europeană a fost de 37.900 de euro, în creștere cu 6,5% față de 35.600 de euro în 2022. Cu 80% din media UE, România este la același nivel cu Polonia și peste Ungaria, Grecia, Croația, Slovacia sau Bulgaria.
„Theodoros”, în topurile occidentale de carte
Romanul „Theodoros” al lui Mircea Cărtărescu, abia tradus în italiană și spaniolă, două dintre limbile în care scriitorul român este cel mai prezent, se plasează în vârful topurilor de final de an 2024 ale celor mai influente publicații și suplimente literare din Occident. „El Pais”, un jurnal de referință în Spania, consideră „Theodoros” drept cea mai bună carte străină apărută în Spania în 2024. În Italia, revista „Indiscreto” plasează „Theodoros” pe locul doi între cărțile străine din 2024, înaintea unor nume mari. Tot în Spania, „El Mundo”, concurentul tradițional al lui „El Pais”, plasează romanul lui Cărtărescu pe podium, alături de nume mari, precum Paul Auster și Joyce Carol Oates.
6 miliarde în plus de la UE, în 2023!
La capitolul statisticilor economice, România e în top și când vine vorba despre banii „trași” de la Uniunea Europeană. Din nou, se apropie de Polonia, la care acum 10 ani se uita cu justificată admirație. În ciuda teoriilor vânturate în spațiul online, România profită din plin de prezența în UE. Mai mult, cu aproape 5,9 miliarde de euro, România a fost, după Polonia, al doilea cel mai mare beneficiar net de fonduri europene din 2023, după cum reiese dintr-o analiză Euronews, care arată că 17 state UE au primit mai mulți bani de la bugetul Uniunii decât au contribuit. România a încasat 8,65 miliarde euro și a plătit contribuții de 2,8 miliarde euro.
Nicolae Grigorescu, record pe piața de artă
Sfârșitul lui 2024 a adus un nou record al pieței românești de artă: tabloul „Țărăncuță odihnindu-se” (1870-1880), semnat de Nicolae Grigorescu, a devenit cel mai bine vândută pictură în piața românească de artă după 1990. Prețul impresionant de 365.000 de euro a fost obținut după o licitație cu o estimare inițială cuprinsă între 100.000 și 200.000 de euro! Opera a reușit să doboare ultimul record (din 2018) pentru Nicolae Grigorescu, de 340.000 de euro, pentru tabloul „Țărăncuță cu basma albă”.
Robotul băcăuan
Facultatea de Inginerie din cadrul Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău a achiziționat recent cel mai avansat robot cu formă umană din lume. Este vorba de AMECA, un robot cu ajutorul căruia studenţii îşi vor putea îmbogăţi cunoştinţele în programare. Robotul va fi utilizat în activitatea didactică și de cercetare, fiind o platformă de dezvoltare care integrează atât inteligența artificială, cât și un corp artificial, utilizând cele mai noi tehnologii. Studenții și cadrele didactice vor putea extinde aria de învățare a robotului prin aplicații scrise în limbajul de programare Python. AMECA folosește microfoane încorporate, camere binoculare montate pe ochi, o cameră pentru piept și un software de recunoaștere facială pentru a interacționa cu publicul. De asemenea, are brațe motorizate articulate, degete, gât, trăsături faciale și poate clipi. Robotul avansat a fost cumpărat de Universitatea din Bacău cu fonduri europene.
