Europenii celebrează în aceste zile (17-26 Ianuarie), în Germania, la Berlin, alimentele de calitate și cu tradiție, în cadrul evenimentului numit simplu „Săptămâna Verde/ Grüne Woche”. Expoziția a ajuns la cea de-a 89-a ediție. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de la București a anunțat că participă la eveniment, cu un stand de informare „privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale”, stand în cadrul căruia sunt promovate „produse agroalimentare românești, recunoscute la nivel național și european”. Care sunt produsele de calitate promovate?
Standul gusturilor unice
Noi, românii, ne lăudăm că avem printre cele mai curate și gustoase mâncăruri din lume. Susținem cu tărie că trăim în mijlocul unui paradis culinar, cu pâini aburinde, cu brânzeturi inegalabile și mezeluri fără pereche. Sunt acestea doar vorbe goale sau, dimpotrivă, suntem meșteri de produse agroalimentare cu gust unic, bune și hrănitoare, însoțite de povești și legende, la fel de atrăgătoare? Răspunsul nu-l putem afla decât pe o singură cale: oferind aceste bunătăți celor din afara țării, ca să le evalueze. Noi între noi ne putem lăuda cât poftim, dar important este ce spun ceilalți, simpli degustători sau experți. Și mai important este ca produsele noastre alimentare cu ștaif să fie atestate la Bruxelles, cu protejarea denumirii originii sau a indicației geografice. Acestea sunt testele care trebuie trecute, pentru a transforma lauda de sine în recunoaștere internațională. Lucrurile merg în direcția cea bună. România a reușit să înscrie, în ultimul deceniu, în registrul european al produselor cu denumire protejată (DOP) și cu indicație geografică protejată (IGP) mai multe produse. Primul a fost Magiunul de Topoloveni, în 2011. Au urmat: Salamul de Sibiu, Telemeaua de Ibăneşti, Novacul afumat din Țara Bârsei, Scrumbia de Dunăre afumată, Cârnaţii de Pleşcoi, Telemeaua de Sibiu, Caşcavalul de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Plăcinta dobrogeană, Pita de Pecica și Salinate de Turda (mezeluri). Să mai adaug Sardeluța marinată fabricată potrivit tradiției din România – STG (Specialitate Tradițională Garantată) iar din categoria băuturilor spirtoase, Pălinca și Țuica Zetea de Medieșul Aurit (Indicație Geografică). Aceste produse cu denumirile lor protejate sunt tot atâtea succese în afara țării ale sectorului agroalimentar românesc, în cadrul așa-numitelor „scheme de calitate”, stabilite și legiferate la nivel european. Toate aceste produse sunt promovate și oferite spre degustare la standul ministerului Agriculturii din Germania. „De asemenea, printre produsele de la stand se regăsesc băutura spirtoasă, care în anul 2024 a pornit pe drumul înregistrării europene, Țuică de prune Sordony de Horezu (ca Indicație Geografică), Vinars Jidvei (Indicație Geografică Protejată Național) și Cidru – băutură fermentată liniștit. Totodată, spre degustare sunt oferite produse montane și ecologice, precum și produse înregistrate pe scheme de calitate naționale” a mai anunțat instituția.
Cașcaval, cârnați, zacuscă
Lista nu se oprește aici. Oferta de produse de calitate este mult mai bogată. Alte produse românești prezentate la ediția 2025 a expoziției Săptămâna Verde de la Berlin sunt cele aflate în proces de înregistrare, într-un sistem de calitate european, precum: Babic de Buzău, Batog deltaic de sturion, Cârnați din topor din Vâlcea, Brânză frământată de Teaca și Salam Poiana Mărului, dar și produse ale căror denumiri vor urma etapele înregistrării într-un sistem de calitate european: Cârnații măcelarului de Pașcani, Iaurt de oaie din Câlnic, Cașcaval de Pojorâta, Răstăuțe maramureșene (cu spanac sau sfeclă), Cașcaval Brădet, Cașcaval din lapte de oaie Horezu, Brânzeturile de Colțești, Zacuscă pescărească din legume de Blăgești și păstrăv de Blăgești, Magiun de dovleac sau din măr Topoloveni, Ceafă nobilă de Bistrița, Carne afumată la garniță din Vâlcea, Brânză în coajă de brad de Bran, Salam de Nădlac, Mere de Cândești, din bazinul pomicol Voinești, prune afumate la lojniță de Vrancea și Zacuscă cu păstrăv afumat de pe Sălăuța. Am enumerat toate aceste denumiri fiindcă sună ca un poem culinar-geografic și fiindcă probează că România a ajuns să producă alimente unice, deja recunoscute sau în curs de recunoaștere europeană. Pe pagina de Facebook, Ministerul Agriculturii publică și scurte texte de prezentare a unor produse expuse la Berlin. De pildă, despre Carne afumată la garniță din Vâlcea, aflăm că este un produs tradițional atestat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și că „păstrează savoarea și autenticitatea rețetelor vechi de peste 100 de ani”. Preparată din carne de porc afumată, prăjită și conservată în untură, această delicatesă reflectă tradiția culinară a zonei Olteniei. În prezent, brandul Ca Altădată lucrează la înregistrarea acestui produs pe scheme de calitate europene, pentru a promova valorile gastronomiei românești la nivel internațional”. Un alt produs, tot din județul Vâlcea, este Cașcavalul din lapte de oaie Horezu, un produs cu potențial de înregistrare într-un sistem de calitate europeană. Fabrica „Five Continents Horezu”, deschisă în 2001, produce brânză fermentată din 100% lapte de oaie pasteurizat. Brânzeturile au fost medaliate cu aur și argint în 2024, la „World Cheese Awards” din Portugalia, și cu bronz, în 2018 și 2021, la aceeași competiție. Și județul Bistrița-Năsăud este prezent „pe harta excelenței gastronomice europene, la Săptămâna Verde 2025”, cu Zacusca cu păstrăv afumat de pe Sălăuța, o delicatesă autentică din Munții Rodnei, examinată în prezent pentru obținerea „Indicației Geografice Protejate” (IGP). „Expoziția Săptămâna Verde 2025 reprezintă atât o platformă de afaceri, cât și un festival al tradițiilor gastronomice și folclorice, cu impact mediatic de anvergură în Europa și pe plan mondial. Participarea României la această manifestare, cu un stand de prezentare, a devenit o tradiție, întrucât „Grüne Woche” face posibilă expunerea politicilor și strategiilor din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, a potențialului agricol și a oportunităților de investiții, dezvoltarea de noi relații comerciale, cu impact pozitiv asupra creșterii competitivității și, implicit, a exporturilor pe piețele internaționale, în scopul echilibrării balanței comerciale”, ne asigură ministerul într-un comunicat.
Alimente și povești
Expoziția Săptămâna Verde de la Berlin a fost deschisă în 17 Ianuarie chiar de comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen. Și Comisia Europeană are un stand dedicat, unde își prezintă practicile agricole actuale și modul în care UE promovează o agricultură mai competitivă, echitabilă și durabilă. În total, sunt 1.600 de expozanți, din peste 60 de țări. Vă dați seama ce arome și ce gusturi poți descoperi acolo? În spatele produselor agricole de calitate, aduse din toate colțurile lumii, se află și multe povești antreprenoriale și istorice. Alimentele acestea superioare sunt obținute în cadrul unor afaceri moderne, dar rețetele vin din negura timpurilor, țin de tradițiile și de viața unor familii sau unor comunități întregi. Un aliment e consumat cu gura și cu mintea deopotrivă. Să mai subliniez că România, după aderarea la Uniunea Europeană, a reușit, cu ajutorul banilor europeni, să dezvolte capacitățile de producție în sectorul agroalimentar și, totodată, să învețe regulile pentru producerea unor bunuri în cadrul schemelor de calitate atestate la nivel european. În același timp, alimentele românești recunoscute la nivel european sunt și mai bine promovate, au ajuns să fie apreciate în afara țării și, unele din acestea, să fie premiate. Celor care se plâng că România nu mai produce nimic și nu mai importă le recomand să consulte și lista cu produse tradiționale: sunt vreo câteva sute atestate de ministerul Agriculturii. O bună informare ne asigură o bună înțelegere a realității.
Foto: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
