RODICA CULCER despre… „Administrația Trump joacă mai degrabă în tabăra dictatorilor decât în cea a democrației”

– Președintele american Donald Trump a cerut ca Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) să fie, pur și simplu, „suprimată”. Care sunt efectele pe plan internațional ale acestei decizii? Ce fel de influență a avut USAID în România, de-a lungul timpului, și în ce fel ne poate influența acum desființarea ei?

– USAID nu poate fi desființată pur și simplu, deoarece a fost creată în 1961 printr-o lege aprobată de Congresul SUA și în urma unui ordin executiv emis de președintele John F. Kennedy, deci – orice ordin de desființare a sa poate fi contestat    în Congres. De aceea, Donald Trump    a anihilat agenția prin măsuri administrative, concediind practic 94% din personal și tăindu-i fondurile. Potrivit directoarei USAID, efectele pe plan internațional vor fi dramatice, pentru protecția copiilor și a persoanelor vulnerabile și pentru susținerea presei libere și a rezistenței față de regimurile dictatoriale. De altfel, stoparea programelor de sprijinire a democrației ale USAID a fost salutată de forțele de extremă dreapta din mai multe țări, inclusiv din Ungaria lui Viktor Orban și de grupările extremiste din România, care s-au făcut ecoul adepților americani ai lui Trump, care au susținut că USAID era o agenție coruptă. Dacă a existat corupție, ea nu a fost dovedită și nici măcar adusă în fața justiției, în schimb, a fost dovedit falsul unor videoclipuri care acuzau folosirea inadecvată a fondurilor, de pildă, pentru finanțarea vizitelor unor vedete în Ucraina „pentru a-l sprijini pe Zelenski”. Până la aderarea sa la UE, România a beneficiat de un program de consolidare a democrației în Europa de Est, colaborarea cu americanii fiind foarte apreciată de către ONG-urile implicate. Ulterior, USAID s-a limitat la ajutoare umanitare ocazionale. Recent, însă, USAID finanța cu 10 milioane de dolari Programul național pentru prevenirea traficului de minori, care a fost blocat la sfârșitul lunii Ianuarie. Problema nu este însă că România va pierde bani, ci că forțele care se opun totalitarismului pe plan internațional vor pierde o sursă de finanțare, ceea ce demonstrează că Administrația Trump joacă mai degrabă în tabăra dictatorilor decât în cea a democrației. Aceasta este cu adevărat o pierdere imensă pentru noi toți.   

– Uniunea Europeană este amenințată cu un război comercial de către Statele Unite ale Americii, după ce administrația Donald Trump a impus deja taxe vamale. Are UE o strategie? Este Uniunea capabilă să facă față, pe termen lung, unui astfel de conflict? Pe de altă parte, poate duce SUA un război pe atât de multe fronturi economice?

– De regulă, Donald Trump are întotdeauna o agendă ascunsă, lovind într-un loc pentru a obține rezultate în cu totul alt domeniu. S-ar putea, deci, ca miza conflictului comercial cu UE, declanșat prin impunerea unor tarife de 25% importurilor europene de oțel și aluminiu, să fie, de fapt, cu totul alta. În tot cazul, după ce liderii europeni au declarat la unison că UE va „reacționa dur și proporțional” la inițiativa americană, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit la Paris cu vicepreședintele SUA, JD Vance. Dialogul a fost descris drept „bun”, ca „între aliați”, președinta CE punând accentul pe interesele comune ale SUA și UE în contracararea expansiunii Chinei, care, de altfel, a inundat piața mondială cu oțel și aluminiu. Totodată, este adevărat că UE exportă mai multe mărfuri în SUA decât importă de peste Ocean, dar americanii îi depășesc pe europeni în domeniul serviciilor. Prin urmare, UE ar putea bloca – sau limita – accesul companiilor americane la piața europeană a serviciilor financiare și digitale, sau ar putea aplica sancțiunile decise în 2018, în primul mandat al lui Trump, vizând produse americane provenind din statele în care se află cei mai mulți susținători ai președintelui SUA, cum ar fi whisky-ul din Kentucky, motocicletele Harley Davidson din Wisconsin și sucul de portocale din Florida. Mai greu va fi însă ca UE să cedeze în chestiunea majoră care îl interesează pe Trump:    relaxarea regimului de reglementare aplicat marilor companii tehnologice americane, ca Apple, Meta (Facebook), X, Amazon, Alphabet (Google), supuse noilor legi UE și anchetate de CE pentru practici de monopol. Patronii acestor firme sunt susținători ai președintelui Trump, fiind invitați chiar la ceremonia de învestire a acestuia. Cedarea UE în fața presiunilor acestor personaje lipsite de scrupule ar putea fi însă greu de acceptat și nocivă pentru democrația europeană. Miza pentru UE s-ar putea dovedi, așadar, de-a dreptul existențială.