Achim Daniel Băluță (primar (PSD) al comunei Vaideeni, jud. Vâlcea): “Indiferent unde ne va duce viața, să rămânem uniți!”

PRIMARII NOȘTRI

Cele cinci sate ale comunei Vaideeni – Cer­na, Cornet, Izvoru Rece, Marița și Vaideeni – au fost întemeiate, cu sute de ani în urmă, de ciobani veniți de peste munte, din Măr­ginimea Sibiului, și stabiliți aici, în zona aceasta binecuvântată de la poalele Munților Căpă­țânii. Achim Daniel Băluță este primarul comunei și, având alături întreaga comunitate, respectă cu sfințenie o înțelegere făcută încă din studenție cu alți fii ai satului: “Indiferent unde ne va duce viața, să rămânem uniți și să ne canalizăm toate forțele și ideile spre a susține și a dezvolta comunitatea din care provenim. Din fericire pentru noi toți, am reușit să ne ținem de această dorință, care a devenit, între timp, o foarte frumoasă realitate”.

Blestemul apelor

În anul 2012, chiar dacă lucrurile se mișcau binișor în Vaideeni, ele nu se întâmplau în ritmul pe care cei tineri și-l doreau. “Aveam doar 33 de ani la primul mandat, și habar n-aveam în ce mă bag!”, spune primarul Băluță.

– Să înțeleg că primul mandat a fost cel mai greu?

– Ușor nu au fost niciunul. În primul mandat, în 2014, am fost afectați de inundații, Vaideeni fiind declarată atunci de două ori cea mai calamitată localitate din țară. Am avut oameni salvați cu elicopterul, case luate de ape, încercare ce m-a călit și m-a învățat rapid administrație publică. Atunci am înțeles că, deși statul nostru pare să doarmă, unde­va, în straturile sale mai adânci și mai ascunse, există profesioniști incontestabili. Începând cu armata, ISU, jandarmerie, prefectură, consiliul județean, toți s-au implicat exemplar și ne-au demon­strat cât de puternice sunt instituțiile statului atunci când e nevoie. La fel s-a întâmplat și în 2018, când iar am fost afectați de inundații. Era cu doar două zile îna­inte de cea de-a 50-a ediţie a Festivalului de Folclor Păstoresc “Învârtita Dorului”, la care vin anual 20-30 de mii de oameni. În centrul comunei, unde se desfășoară parada, apa și aluviunile erau de doi metri. Atunci membrii comunității s-au mobilizat și am reușit să punem totul la punct, încât în ziua paradei portului popular nici nu se mai cunoștea ce probleme fuseseră acolo cu doar două zile înainte.

– Ați pus stavilă furiei apelor?

– Nu, pentru că nu depinde de noi, ci de alte instituții ale statului, care nu pot fi urnite. Nu le dorim nici dușmanilor noștri să treacă prin așa ceva! Din păcate, nu este an să nu se întâmple nenorociri dintr-astea undeva în țară. Pentru calamități nu ești pregătit niciodată, singura putere care te poate ajuta în acele momente este puterea lui Dumnezeu, nu există altceva. Doar Dumnezeu poate face minuni sau ne poate feri de dezastre mai mari și de victime umane.

– În ciuda numelui ei, Vaideeni e comună foarte bogată, “fruntea vâlcii”, cum zic oamenii. Cu ce investiții vă lăudați?

– Avem multe proiecte în derulare, dar, ca în orice gospodărie, faci, faci, dar tot rămâne mereu câte ceva de rezolvat. Am finalizat    90 la sută din infrastructură, avem un centru de zi, un centru comunitar și unul multifuncțional. Acum ne pregătim să depunem documentația pentru o grădiniță, pentru anvelopări de clădiri, dotări la școală, amenajare de stații de autobuz și achi­zi­țio­na­rea unui autocar pentru transportul elevilor și al persoanelor vârstnice. Avem sistem de supraveghere video în toată comuna, pen­tru a preîntâmpina evenimentele neplăcute. Ne dorim să depunem proiecte pentru modernizarea școlii gimnaziale, pentru o sală polivalentă și un cen­tru de zi destinat copiilor aflați în risc de separare de părinți. Extinderea rețelei de gaze naturale și modernizarea completă a infra­structurii rutiere sunt, la rândul lor, proiecte de amploare, care vor veni, cu siguranță, în întâmpinarea investitorilor din turism, în special în zona satului de vacanță Ursu. Așteptăm deschiderea liniilor de finanțare, fie că e vorba de “Anghel Sa­lig­ny”, POR, de la Compania Națională de Inves­ti­ții sau fonduri europene, suntem deschiși să aplicăm oriunde, ca să accesăm tot ce se poate.

– Ce înseamnă acest sat de vacanță?

– Avem o zonă, la cota 1600-1800, destinată construirii de pensiuni, hoteluri, unități de alimentație publică. Va fi domeniu schiabil acolo, pentru care am făcut studiul de prefezabilitate, e un proiect în parteneriat cu Consiliul Județean Vâlcea.

“Respectăm cu sfințenie tradițiile”

– Cu ciobănitul se mai ocupă localnicii? Tradițiile se mai păstrează?

– Din păcate, îndeletnicirea păstoritului este în declin și la noi, ca în toată țara. Încercăm, însă, să dezvoltăm turismul structurat și centrat pe fundamentul ciobănitului. Avem pensiuni, puncte gastronomice locale, firme care se ocupă cu exploatarea lemnului, construcții, dar nu la un nivel foarte mare. În ce privește tradiția, noi, cei din Vaideeni, ne tragem din zona Mărginimii Sibiului și am respectat mereu cu sfințenie obiceiurile și tradițiile moștenite din bătrâni. Avem foarte multe evenimente, baluri, șezători, avem ziua satului Izvorul Rece, care a fost cândva comună, începem anul cu voie bună la Balul oierilor. Avem peste o sută de copii angrenați în activități atât la ansamblul de dansuri “Miorița”, cât și la Școala de arte Vaideeni. În fiecare weekend de peste an, copiii noștri participă la festivaluri. Vreau să le mulțumesc, cu această ocazie, și lor, și părinților, pentru că nu este nici ușor, nici ieftin să ții un copil într-un ansamblu.

Avem și un târg de animale, reînviat după ani de zile, pentru care, la fel ca la Festivalul “Învârtita Dorului”, se întorc acasă toți fiii satului. Ni se mai pun bețe în roate la târgul de animale ba cu câte o pes­tă, ba cu câte o “limbă albastră” sau te miri ce alt­ceva. Nu știu ce să mai inventeze, ca să ne de­ter­mi­ne să mâncăm făină din larve de greieri. Doamne ferește-ne! Să mânce ei, că nouă ne plac tocanul, pastrama, brânza, toate mâncărurile astea cu care bătrânii noștri au apucat 90 de ani.

– Cum reușiți să susțineți financiar atât de multe evenimente culturale?

– Să știți că efortul financiar al Primăriei Vaideeni pentru toate cele despre care vă vorbeam nu este foarte mare. Asta, pentru că avem parteneriate cu foarte multe localități, în special din Asociația “Mărginimea Sibiului”, cu care schimburile culturale sunt frecvente. Cum noi mergem în alte părți, așa vin și alții la noi. Avem o comunitate binecuvântată, cu foarte mulți artiști, pe care aș vrea să-i amintesc: Bogdan Cioranu, Marius Țugulescu, Anamaria Iorga, Mădălina Popescu, Ana Maria Gheorghescu, Mihail Tițoiu, Cosmin Bădița, Adrian Băluță cu soția, Ștefan Săvoiu, cel care deține și Școala de arte Vaideeni. În jurul lor organizăm toate aceste evenimente, în parteneriat cu organizații non-guvernamentale, în special cu Asociația “Moștenitorii” și Fundația Vaideeni. Sunt fii ai satului, care au ajuns la un nivel foarte mare peste tot prin țară și ne sprijină întotdeauna. Și apoi, dacă se vrea, se poate și cu costuri puține.

“Administrația publică centrală este ruptă total de problemele și nevoile oamenilor”

– Sunteți o comună relativ mică, aveți mai puțin de 4000 de locuitori, deci ați fi direct vizați de tot mai discutata comasare. Ce părere aveți despre această idee?

– Doamnă, unii vorbesc în loc să tacă! Am văzut câțiva parlamentari dezbătând această problemă, mi s-a făcut milă, nu știu ce caută acolo, că se chinuie și pe ei, ne chinuie și pe noi. Discutau matematic, dar o comunitate înseamnă mult mai mult decât grafice și cifre, iar comunele nu se pot desființa cum vor ei! Despre ce comasare vorbim, reorganizare administrativă sau administrativ-teritorială? Pentru că sunt două noțiuni complet diferite. Sunt foarte multe lupte și foarte multe interese în spate. Municipiile vor comunele din jur, iar inte­re­sul este de extindere a zonei metropolitane pentru terenuri. Sigur, poate nu se justifică o administrație la un sat cu doar 200-300 de persoane, dar trebuie văzut cu cine se învecinează acea zonă, pentru că nu-i poți lipsi pe oamenii de acolo de o administrație. Și să o luăm și altfel: de ce are nevoie Bucureștiul de atâtea primării? Dacă există primării de sector, ce rost mai are Primăria Generală, care cred că are buget mai mare decât toate comunele din țară, la un loc? Am votat 300 de parlamentari, de ce sunt peste 600? Dacă vorbiți de reorganizare, prima oară desființați una din aceste structuri, începeți cu voi, apoi vedem ce facem cu comunele, dar cu o analiză corectă. Ăștia, numai ce tăiară coada vacii, ajunsără în București, călcară într-un scui­pat de șmecher și, vai, ce fac ei acum!

– Așa privite problemele, Bucureș­tiul pare departe de Vaideeni!

– Uneori, e la periferia comunei, alteori e pe Lună! Realitatea e că administrația publică centrală este ruptă total de problemele și nevoile oamenilor. Total! Nu cred că există un minister să ne ia în serios. Am ajuns la concluzia că nici măcar nu le pasă de noi, nu neapărat că nu știu sau nu vor să afle. Suntem exilați, în multe situații. Dar are Dumnezeu măsură și plată pentru toți, asta e sigur!