TROMBOZA

• Sângele circulă în corpul nostru pe o autostradă lungă de 100 de km. Ea are nevoie de cale liberă ca să poată funcționa. Obsta­co­lele care o înfundă reprezintă un pericol uriaș. Cu cât sunt tra­tate mai prompt, cu atât efectele pentru sănătatea noastră vor fi mai bune. Pacienții care știu despre sine că au un risc crescut de în­fundare a vaselor de sânge ar trebui să ia măsuri de prevenire •

Trombii (plachetele) sunt chea­guri sangvine formate în in­teriorul unei vene sau artere pe care o obturează. În mod nor­mal, procesul de coa­gulare are un rol de protecție în ca­zul unei ră­niri, deoa­rece îm­piedică o pier­dere prea mare de sânge. To­tuși, une­ori sân­gele se coa­gulează și fără o cauză anu­me. Un remar­ca­bil medic ger­man, Rudolf    Virc­how (1821-1902), a identificat fac­torii de­clanșatori ai trom­bo­zei deja în urmă cu peste 160 de ani, iar așa-numita „triadă a lui Virchow” a rămas valabilă până în zilele noas­­tre. Ea incrimi­nea­ză: cir­cula­ția sang­vină deficita­ră din cauza lipsei de mișcare (de exemplu, în pe­rioada de imo­bi­litate de după o in­tervenție chi­rur­gi­cală); existența unei leziuni în pe­retele unui vas de sânge (eventuală consecință a unui trau­ma­tism); ac­centuarea tendinței de coa­gulare a sângelui, ce poate fi pro­vocată de ad­ministrarea anumitor medicamente sau de unele tratamente hormonale. „Persoanele la care se re­găsesc unul sau mai mulți din acești factori pre­zintă un risc crescut de trom­boză”, ne avertizează angio­lo­gii (me­dicii spe­cializați în pato­logia vaselor sang­vine și limfatice). „Tre­buie ur­măriți cu deo­sebită aten­ție în special pa­cienții cu antecedente familiale de tromboză și embolie pulmonară.”

În momentul când se confirmă prezența unui tromb, este necesar să se acționeze rapid. Anti­coagulantele (sub formă de injecții, tablete sau capsule) vor evita crește­rea în con­tinuare a chea­gului sau constituirea uno­ra noi. Primejdioasă este mai ales po­sibilitatea ca flu­­xul sang­vin să trans­por­te trom­bul sau părți din el prin ini­mă în plă­mâni, unde poate fi blo­cată brusc o ramură a ar­terei pul­mo­nare ce are o însemnătate vi­tală pentru respirație. Ast­fel ia naș­tere em­bolia pulmonară, o com­pli­cație care du­ce câ­teo­dată la de­cesul bolna­vu­lui. Cu cât cheagul este mai mare, cu atât avem de-a face cu o amenințare mai gravă. Embolia pul­monară nu se ma­nifestă prin simp­­tome caracteristice, ușor de re­cu­noscut de la primul consult. Pa­cienții se plâng de obicei nu­mai de dureri în piept, oboseală și difi­cultăți de res­pirație. De aceea, se poate în­tâmpla ca medicul să nu pu­nă ime­diat diag­nosticul co­rect. Însă, dacă dispneea se aso­ciază cu umflarea unui pi­cior, acesta este un simp­tom de alarmă care nu mai poate fi ig­norat: un in­diciu clar de embolie pul­­monară, ca­re trebuie să primească neîn­târ­ziat îngrijiri medicale.

Suferiți de tromboză? Deseori, simptomele sunt echivoce sau nici nu apar

• Sângele nu mai poate curge îna­poi, în direcția inimii. Drept urmare, se umflă glezna, gamba sau piciorul în în­tregime.

• Tumefacția tensionează pielea, ceea ce poate fi foarte dureros.

• Întrucât sângele nu mai circulă co­rect, pi­ciorul afectat este mai fier­binte decât ar fi normal.

• De obicei, simptomele se în­răutățesc atunci când stați în picioare sau așezați și cedează în poziția cul­cat.

• Sângele își caută un traseu oco­litor. Uneori apare de-a lungul tibiei o venă puternic reliefată, care se poa­te simți prin palpare. Ea reprezintă un aver­tisment dincolo de orice dubiu.

• Dacă stați pe scaun și lăsați pi­ciorul să atâr­ne, el se poate învineți.

Mituri

• Numai bătrânii se îmbol­nă­vesc de trom­boză  –  Fals. Factorii de­clan­­șatori sunt aceiași și acționează la fel, indiferent de vârstă.

• Trombii se formează cel mai frec­vent la nivelul picioarelor –    Ade­vărat. Aici sângele curge cel mai lent, din pricina forței gravita­ționale.

• În majoritatea cazurilor, em­bo­lia pul­monară este o afecțiune ino­­fensivă –  Fals. Pe continentul euro­pean, com­plicațiile em­boliei pul­mo­nare ucid în fiecare an jumătate de mi­lion de oameni.

• Anticoagulantele se adminis­trează pe o pe­rioadă scurtă –  Da și nu. Dacă factorul de­clanșator a fost stabilit cu exactitate, terapia va dura între trei și șase luni. Atunci când există riscuri suplimentare, ea trebuie conti­nuată uneori ani întregi.

• Tromboza nu recidivează  –  Fals. Cineva care a suferit deja de trom­boză are motive să se simtă ame­nințat tot restul vieții – în mod deose­bit, în primii doi ani după sistarea me­di­cației.

• Persoanele înalte au un risc mai mare de tromboză –  Adevă­rat. Riscul unei obstrucții venoase creș­te proporțional cu înălțimea.

În ajutorul vaselor de sânge

Farfuria cu boabe

Cerealele integrale și legumi­noa­sele înceti­nesc trecerea nutrien­ților din alimentele di­gerate în sân­ge, împie­dicând astfel o creștere rapidă a glice­miei.

Prietenul sistemului vascular

Alicina prezentă în cățeii de us­turoi reușește să prevină depu­nerile de pe pereții arterelor.

Uleiurile sănătoase

Uleiul de nucă și cel de rapiță conțin acizi grași Omega-3. Aceș­tia reduc infla­mația vase­lor de sânge, îndepărtând pe­rico­lul atero­scle­rozei.

Mesele cu pește

Somonul sălbatic, bibanul și cam­bula sunt pești cu carne mai puțin grasă și ajută la controlul greutății cor­porale.

Multe lichide

Cantitatea ideală: doi litri pe zi – apă și ceaiuri de plante sau de fructe.     

5 factori de risc

Leziunile vaselor

Operațiile și fracturile pot pro­vo­ca leziuni în pereții vaselor, care vor accentua tendința naturală de coa­gulare a sângelui.

Imobilitatea

Șederea îndelun­gată la pat pe du­rata unei boli grave, in­ter­narea în spi­tal pen­tru o perioadă mai lungă sau chiar zbo­rurile cu avionul pe dis­­tanțe mari fac ca sângele să cir­cule mai lent, de­terminând crește­rea riscu­lui de trom­boză.

Terapiile hormonale

Graviditatea, lăuzia, pilula con­tra­­­ceptivă sau preparatele cu hor­moni prescrise în timpul premeno­pauzei schimbă compoziția sân­gelui, astfel încât el coagulează mai repede.

Stilul de viață

Surplusul de greutate corporală, fumatul și se­dentarismul sunt peri­cu­loase: compoziția sân­gelui suferă modificări, circu­lația devine mai len­tă, iar pereții vaselor de sânge se deteriorează.

Istoricul medical

Venele care au fost anterior ob­turate de un cheag sunt mai predis­puse la o nouă tromboză. Vasele pe pereții cărora s-au format cicatrici nu mai permit sângelui să circule nor­mal.

Unele situații impun o atenție specială

Graviditatea

Riscul formării de trombi spo­rește din cauza greutății în continuă creș­tere a sarcinii, ca și a modifi­că­rilor hor­monale. În cazul când apare un cheag de sânge, medicii vor pre­scrie hepa­rină. Această substan­ță ac­tivă este con­siderată sigură atât pen­tru viitoarea mamă, cât și pentru copil.

Contracepția

Anticoncepționalele care conțin es­trogen măresc riscul de tromboză. Mai ales femeile cu o predispoziție ere­ditară către această afecțiune ar trebui să înlocuiască preparatele res­pective cu unele fără estrogen sau cu mijloace contraceptive me­ca­nice (pre­zervati­ve sau diafragme).

Sauna, dușul cald-rece

Alternanța fierbinte-rece consti­tuie un antrenament util pentru va­sele de sânge. Cu toate acestea, dacă ați suferit anterior de tromboză și doriți să mer­geți la saună, ar fi mai bine să vă con­sultați înainte cu me­dicul dvs.

Călătoriile

Nu există stu­dii care să fi de­mons­­trat eficiența unor măsuri pre­ventive, cum sunt ciorapii com­pre­sivi, exer­ci­țiile fi­zice și injec­ții­le care sub­țiază sân­gele. Medi­cii le re­­co­mandă totuși la ple­carea în călă­to­rii pe distanțe lungi, atunci când pa­ci­en­ții au mai suferit cândva de trom­boză.