Români care au reușit
Andrei Roșu este antreprenor social, sportiv de anduranță, soț și tată, nu într-o ordine anume. La ora la care citiți acest articol, va fi doborât deja recordul mondial la genuflexiuni, omologat ca atare de cei de la Guinness Book (ținta e de 30 de mii de genuflexiuni, vechiul record fiind de „doar” 27 de mii). Andrei face acest efort pentru a susține Asociația Hospice Casa Speranței, dar și pentru că vrea să demonstreze că se poate să ai o dietă bazată strict pe plante, cu rezultate fizice foarte bune. Povestea sa de viață trăită într-un alt mod, asumat conștient, am să v-o spun într-un alt articol. În acesta, e vorba despre Filgud, afacerea cu produse vegane al cărei inițiator și administrator este Andrei Roșu.
„Mănânc, săptămânal, 200 de plante diferite”
„Mi-am dorit să fiu un altfel de model pentru copiii mei, nu un tată cu burtă, stând pe canapea, cu o sticlă de bere în mână. Am devenit sportiv din 2010 și, din 2011, nu mai consum nici un fel de alimente de origine animală. Am făcut această alegere pentru că, pe plan personal, mă ajută să am performanțe sportive mai bune, să mă recuperez mai repede după efort. Am vizat și protecția mediului – pentru că produsele din plante au o amprentă de carbon la doar jumătate față de cele de origine animală –, dar și considerente etice, pentru că, dacă alegi o dietă bazată pe plante, nu mai suferă animalele. Ca să nu mai amintesc numeroasele beneficii pe care plantele le au asupra sănătății, sub toate aspectele ei”, spune Andrei Roșu.
În 2018, Andrei a urmat un curs de bucătărie vegană, la sfârșitul căruia a gătit câteva alternative pentru brânzeturi, carne și pește, pentru care a folosit doar caju, semințe de amarant (știr) și ceapă. Preparatele au fost atât de gustoase, încât multora nu le-a venit să creadă că nu sunt cele originale. Așa i-a venit ideea de a-i ajuta pe oameni să facă mai ușor tranziția de la produsele tradiționale, cu care suntem obișnuiți, la produse vegane, din plante.
– Ce v-a îndemnat să faceți un curs de bucătărie vegană? Vă gândeați de pe-atunci la o viitoare afacere?
– Mi-am dorit să învăț rețete, să știu mai multe, de la alternative de lactate, ouă, pește, carne, până la dulciuri. Pentru că sunt foarte multe produse vegane care ne plac tuturor – zacusca, iahnia de fasole sau salata de vinete, de exemplu – pe care românii le mănâncă nu pentru că sunt vegane, ci pentru că sunt bune. Dacă nu stai să te gândești că vrei să devii vegan, îți dai seama că există, în propria alimentație, mâncăruri vegane care îți plac. Ca vegan, ai mai multe opțiuni decât în cazul produselor de origine animală, pentru că există nenumărate fructe, legume, zarzavaturi, semințe, nuci, cereale, condimente, pe care le poți folosi în tot felul de combinații gustoase. Am identificat peste 200 de plante, pe care eu le includ săptămânal în alimentația mea. Produsele Filgud le-am lansat în 2020, în plină pandemie. M-am asociat cu o prietenă care are un restaurant vegan și are experiență în a produce la scară mai mare astfel de produse, am închiriat un spațiu de producție și așa a început, practic, afacerea.
– Să faci o afacere „verde” într-o țară de carnivori? Cum a fost?
– Imediat după lansare, am contactat supermarketurile, care au fost foarte deschise la astfel de idei, căci abia începuse pandemia și oamenii erau interesați să-și reducă și printr-o alimentație sănătoasă din eventualele comorbidități. Am început cu două supermarketuri, a mers foarte bine, apoi ne-am extins la cinci, 20, 30, până am ajuns să livrăm pe platformele lor logistice. Acum suntem prezenți în trei rețele de supermarket: Mega Image, Carrefour și Kaufland, și în aproape 300 de locații ale lor, plus platforme online. De ceva timp, am început să intrăm și în zona HORECA, printr-un lanț de pizzerii, oferindu-le o alternativă de brânză, datorită căreia au cea mai bine vândută pizza vegană din România.
Încercăm să le oferim oamenilor produse sănătoase și în viața de zi cu zi. Vrem să le demonstrăm că sunt în aceeași zonă de preț ca și cele clasice și că le pot găsi în cât mai multe locuri. Știu din proprie experiență că, dacă pleci cu mașina prin țară, găsești foarte greu produse vegane în benzinării sau în magazine, inclusiv în perioadele de post.
„Rețete pe care le poate face oricine acasă”
– Unde anume fabricați toate aceste bunătăți vegane?
– În București, în zona Dorobanți-Floreasca, lângă restaurantul vegan Rawdia, avem făbricuța automatizată, cu o linie de umplere și etichetare. Până la a umple borcanele, însă, totul e făcut artizanal, după rețete pe care le poate face oricine acasă. Totul e proaspăt, plantele folosite sunt aduse în aceeași zi, dimineața. Eu consum cu familia mea din tot ce producem, de ani de zile, iar asta cred că ar trebui să inspire încredere în produsele Filgud. Avem deja clienți fideli, ceea ce ne bucură.
– De unde provine materia primă pe care o folosiți?
– Avem două surse: drept bază, folosim semințe de amarant, o pseudocereală cu foarte mulți nutrienți. Se cultivă în Europa, are un randament foarte bun la hectar, asemănător porumbului, dar încă nu e foarte populară la noi, o luăm de la un importator care o aduce din India. Folosim caju, importat din Vietnam, deocamdată, dar, cu încălzirea globală, s-ar putea ca în câțiva ani să se aclimatizeze și la noi. Ne dorim să luăm materii prime de cât mai aproape, care să nu străbată toată lumea până să ajungă la noi.
A doua sursă o reprezintă legumele și verdețurile, pe care le luăm de la ferme locale, din apropierea Bucureștiului, producători constanți, și în calitate, și în cantitate. I-am verificat, nu folosesc pesticide, așa că totul e în regulă. Ca sportiv, eu fac analize la fiecare șase luni, și orice modificare s-ar vedea în analizele mele, deoarece consum zilnic produsele Filgud. Încrederea reciprocă e, însă, cel mai bun certificat de calitate.
– E mare concurența în acest domeniu vegan?
– Concurența noastră e, în primul rând, cu produsele pe care vrem să le înlocuim, brânza tradițională, icre, brânzeturi, aici e concurența noastră. Consider că firmele care fac lucruri asemănătoare cu noi ne sunt prietene, nu concurente, că avem valori comune: toți suntem antreprenori sociali, căci am pornit la drum cu convingerea că vom putea face o diferență pentru planetă, animale și sănătatea umană. Din ce știu, cei care produc alimente vegane sunt oameni care-și consumă produsele în fiecare zi, și ei, și familiile lor, ceea ce nu cred că se întâmplă în industria cărnii, de exemplu. Mai în glumă, poate n-ar fi rău să fie dată o lege în acest sens, ca și producătorii de carne și brânzeturi tradiționale să fie obligați să mănânce măcar 100 grame pe zi din ce produc! Poate așa i-ar descuraja să mai pună tot felul de bazaconii printre ingrediente.
Nu avem o concurență directă, nu sunt firme care să facă exact ce facem noi. Dimpotrivă, cred că mai e loc de încă multe altele, care să facă bine astfel de produse. Noi facem alimente funcționale, așa îmi place să le numesc, alimente care, în afară de calorii, pe care le oferă orice produs, oferă și beneficii pentru sănătate, nutrienți, vitamine, minerale, fibre, antioxidanți și alți compuși activi.
„Să te simți bine”, mai pe engleză
– De unde numele afacerii?
– Ideea acestui nume – Filgud – a venit din partea agenției de marketing cu care am lucrat, pentru că le-am spus că vrem o denumire care să transmită oamenilor că produsele sunt bune și pentru sănătate, și pentru mediu, și pentru animale, deci, te simți bine consumându-le. „Să te simți bine” i-a și rămas numele. În limba engleză, asta se traduce „Feel good”, transcris fonetic exact Filgud.
– Ce fonduri ați investit în firmă? Ați beneficiat de finanțare europeană sau guvernamentală?
– Nici vorbă! În prima fază, am investit fonduri personale, ne-au sprijinit familia și prietenii, dar nu au fost sume mari, pentru că nu știam dacă va merge. Am aplicat și pentru finanțare, dar nu ne-am calificat, pentru că, din păcate, companiile la început de drum nu sunt susținute în România. Am vândut o parte din firmă unor investitori privați și cu acei bani ne-am cumpărat echipamentele de producție, ca să creștem rapid bussinesul, moment în care am devenit interesanți și pentru diverse instituții bancare.
– E mai greu în afacere decât în sport?
– Momente dificile pot apărea oricând, de la o defecțiune în fabrică, până la incidente în transport. N-am avut așteptări să ne ajute statul, dar ne-am bucura măcar să nu ne încurce. Supraviețuim cum putem. Cei care au venit în control au spus că, dacă toate firmele ar fi ca Filgud, ei ar rămâne fără loc de muncă.
– Cum arată viitorul pentru afacerea dumneavoastră?
– Abia anul acesta am început să înregistrăm profit și sperăm să creștem cât mai mult. Îmi doresc ca oamenii să înțeleagă cât de sănătos este un astfel de stil de alimentație, să nu plece urechea la toate prejudecățile. Fac 50 de ani anul viitor și, în general, la vârsta asta, oamenii consideră că sunt pe o pantă descendentă, nu mai au încredere că pot să facă anumite lucruri, ceea ce e total anormal. La 50 de ani, încă ai energie, forță, experiență, și ar fi păcat să nu faci sport în continuare, ba chiar să te apuci de unul, dacă ai tot amânat.
