– Președintele SUA, Donald Trump, și președintele rus, Vladimir Putin, se vor întâlni vineri, 15 August, în Alaska, pentru a negocia un acord privitor la încetarea războiului din Ucraina. Poate fi considerat acest moment un pas decisiv în obținerea păcii? Care sunt scenariile pe baza cărora se va discuta și care sunt îngrijorările Kievului? Are Ucraina sprijinul UE și NATO, în condițiile unor negocieri la care nu poate participa?
– Avem prea puține informații privind agenda discuțiilor din Alaska, și acelea contradictorii. În plus, la Washington există două școli de gândire, care transmit mesaje contradictorii: una susține o înțelegere cu Rusia, cealaltă cere un tratament dur, inclusiv aplicarea unor noi sancțiuni economice. Inițial, Trump pare să fi fost informat că rușii ar accepta o înghețare a conflictului pe actualele linii ale frontului, pentru ca ulterior să se afle că Rusia cere nu doar recunoașterea anexării Crimeii, ci și întregul Donețk, deși l-a ocupat doar parțial, fiind dispusă doar să oprească ostilitățile pe linia frontului din Herson și Zaporijie. Viziunea rușilor este însă inacceptabilă pentru ucraineni, care nici nu au fost invitați la discuții și nici nu pot modifica granițele fără a schimba Constituția. Deocamdată, potrivit sondajelor, ucrainenii nu sunt de acord să cedeze teritorii în favoarea rușilor. Reunite la Londra, marile state europene au cerut participarea Ucrainei și Europei la negocieri. Trump a răspuns cu o declarație dezlânată, despre necesitatea unor schimburi de teritorii, despre o discuție cu Zelenski, imediat după întâlnirea cu Putin, și intenția lui de a-i aduce la negocieri pe Putin și pe Zelenski. Totul este atât de vag și incert, încât Secretarul general NATO, Mark Rutte, a vorbit despre o discuție mai degrabă exploratorie între Putin și Trump. Oricum ar fi, însuși faptul că discuția se poartă într-un loc simbolic pentru caracterul temporar al frontierelor naționale este considerat deja un succes pentru Putin. Jocul lui este, de altfel, cu totul diferit: nu îl interesează pacea, pentru că urmărește o victorie totală în Ucraina, dar vrea să-l calmeze pe Trump, care s-a supărat că nu reușește să pună capăt războiului din Ucraina, pentru a pretinde Premiul Nobel pentru pace. Pentru a-i distrage atenția de la Ucraina, Putin i-ar putea oferi lui Trump oportunități de investiții și achiziții de minerale rare în condiții avantajoase. Pacea în Ucraina rămâne, pentru moment, o iluzie.
2. Sâmbătă, 2 August, au intrat în vigoare reglementările Uniunii Europene pentru inteligența artificială (AI), considerate a forma prima legislație la nivel mondial pentru dezvoltarea, marketingul și utilizarea AI. Care sunt temerile pe care UE vrea să le elimine prin reglementarea modelelor de inteligență artificială precum GPT-4, Gemini sau Grok, deja foarte folosite de publicul larg?
– De la bun început, prin Actul AI adoptat în 2024, UE a fost preocupată de potențialul de falsificare și manipulare a datelor prin sistemele de AI, cum ar fi dezinformarea și crearea de imagini false ale unor realități și persoane, așa-numitele „deepfakes”. Laudele generate de Grok la adresa lui Hitler acum o lună au demonstrat cât de grave – și cât de greu de oprit – pot fi aceste probleme. Datorită intrării în vigoare eșalonate a prevederilor Actului AI, de la 2 februarie 2025 a fost interzisă utilizarea AI pentru colectarea nespecifică de imagini faciale de pe internet sau CCTV (sisteme de supraveghere video cu circuit închis) pentru a construi sau extinde baze de date. De asemenea, au fost interzise toate sistemele AI care îi pot manipula pe utilizatori, pot realiza scoruri sociale sau permite categorizarea biometrică sau recunoașterea emoțiilor. Deci tot ce ține de falsificarea realității, drepturile individuale la viața privată și de dezinformare. Din data de 2 august, 2025, companiile de AI sunt obligate să asigure protejarea drepturilor de autor și confidențialitatea tranzacțiilor comerciale, și se vor aplica restricții „modelelor de inteligență artificială cu scop general (GPAI) care prezintă risc sistemic”, cum ar fi „reducerea barierelor pentru dezvoltarea armelor chimice sau biologice, sau probleme neintenționate legate de controlul asupra modelelor autonome”. Totodată, majoritatea marilor companii de AI, cu excepția Meta, care operează Facebook, au semnat codul voluntar de bune practici elaborat de UE. Acest cod este însă criticat în SUA, unde, spre deosebire de Europa, inovația este considerată mai importantă decât reglementarea, pentru că poate asigura superioritatea tehnologică asupra Chinei, care este prea puțin preocupată de chestiuni etice. Dată fiind complexitatea problemei, mulți specialiști consideră, probabil pe drept, că ar fi mai util să se reglementeze domeniile în care se aplică AI decât tehnologia în sine. Aceasta va evolua oricum mai rapid decât legislația.
