• Fermieri din România și din alte state membre ale Uniunii Europene sunt nemulțumiți din cauză că în viitor, banii pentru agricultură vor fi alocați la grămadă cu alte fonduri, și nu separat, ca până acum, în cadrul Politicii Agricole Comune (P.A.C.). Teama    lor este că autoritățile naționale vor împărți banii cu prioritate altor sectoare economice și vor neglija nevoile agricultorilor. Chiar zilele acestea va fi organizat un protest la Strasbourg, față de acest plan al Comisiei Europene. Ce propune, de fapt, guvernul european? •

Arhitectura financiară

Subliniez că sectorul agricol din România este finanțat de la bugetul european, încă de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. Țara noastră nu este o excepție: toate statele membre primesc bani de la Bruxelles, sub formă de subvenții agricole și granturi. Desigur, și alte sectoare economice din țările comunitare beneficiază de fonduri publice europene. Bugetul general al U.E. se numește Cadrul Financiar Multianual (CFM), și însumează peste un trilion de euro (1.000 de miliarde) și se întinde pe o perioadă de șapte ani. Acesta este “sângele” care ține viu organismul european. Din acest buget general, încă de la înființarea Uniunii Europene, au fost alocați bani pentru agricultură, separat, prin P.A.C. Agricultura europeană beneficiază de sute de miliarde de euro. România primește, în perioada 2021-2027, trei miliarde de euro anual. În total, 21 de miliarde de euro. Acești bani sunt oferiți pe doi piloni: “Plăți directe” (I) și “Dezvoltare rurală” (II).

Plăți directe

Pilonul I înseamnă subvenții agricole pentru suprafață de teren și pentru animale. Un fermier român poate încasa subvenții agricole, dacă deține cel puțin 1 hectar de teren agricol. Subvenția minimă este de aproape 100 de euro / ha, anual. Dacă este tânăr fermier (până în 40 de ani), mai primește încă 50 de euro/ha. Mai sunt acordate și alte tipuri de subvenții, care, etajate, ajung la 200-250 de euro/ha, anual. Pentru agricultura ecologică (fără pesticide și fertilizanți de sinteză), subvenția ajunge la 600 de euro/ha, anual. Este un mix de subvenții care pleacă de la subvenția de bază. Cu cât un fermier lucrează o suprafață de teren mai mare, cu atât suma subvențiilor este mai mare. Puteți face niș­te calcule simple, ca să vedeți ce rezultate obțineți. În cazul animalelor, subven­ția europeană este de aproximativ 300 euro/cap de bovină eligibilă, anual, și de aproximativ 20 de euro/ cap de ovină eligibilă, anual. Fermierii care au o activitate mixtă, cultivarea plan­telor și creșterea animalelor, primesc subvenții și pentru suprafață, și pentru animale. În total, agricultura româ­neas­că primește de la Bruxelles două miliarde de euro anual pentru Plăți directe / Pilonul I. Este al șaselea plafon la nivel european. Țările care primesc mai mult sunt: Franța, Germania, Spania, Italia și Polonia, dar și suprafața agricolă a acestor state este mai mare și au efective de animale mai mari decât avem noi. Plafonul național este stabilit și în funcție de aceste criterii.

Bani pentru tractoare

Pe lângă acest plafon alocat pentru subvenții agricole, fiecare stat membru are alocat de la Bruxelles și un plafon pentru “Dezvoltare rurală”, care este, în cazul României, de aproape un miliard de euro anual. Fermierii pot primi granturi din acest plafon, în baza unui proiect eligibil. Cu banii încasați, pot cumpăra tractoare și alte utilaje agricole, pot construi depozite și hale de producție. O spun cu tărie: agricultura din România s-a dezvoltat puternic datorită acestor bani primiți de la Bruxelles, din 2007 încoace. Pe oriunde umbli prin țară, din câmpiile sudului, până în munții și dealurile din nord, vezi pe câmp tractoare și combine perfomante, silozuri uriașe, ferme moderne. Acolo sunt, în mare parte, banii europeni. Cu ajutorul acestor bani, România s-a conectat la agricultura europeană și este relevantă pe piețele internaționale, fiind cel mai mare exportator european de cereale (grâu comun, grâu dur, orz și porumb) și de ovine vii. Numai cei lipsiți de gratitudine și cei neinformați neagă rolul crucial pe care îl au fondurile europene pentru sectorul agricol românesc.

Provocări fără precedent

Din motive care țin de geopolitică, de climă și de competiția economică planetară, Comisia Europeană, condusă pentru a doua oară de Ursula von der Layen, a decis să schimbe în mod profund structura bugetului european, după 2027, când se încheie actualul exercițiu financiar multianual. Guvernul european consideră că Rusia lui Putin amenință existența blocului comunitar și, în consecință, trebuie să cheltuiască mai mulți bani pentru înarmare. Totodată, Comisia Europeană este preocupată și de efectele pe care le au deja schim­bările climatice asupra economiei și vieții sociale. Este nevoită, așadar, să lupte și cu aceste amenințări naturale. În plus, este bine știut că, la nivel planetar, există o competiție acerbă pentru implementarea noilor tehnologii (digitalizare, inteligență artificială, energiile verzi, industria auto etc.) între marile blocuri economice, cu SUA și China în prim plan. Uniunea Europeană se zbate să fie în top, să nu decadă economic. Pentru a fi competitivă, trebuie să investească mai mulți bani. Aceste presiuni exterioare extraordinare, fără precedent, obligă autoritățile de la Bruxelles să gândească diferit alocările bugetare, după 2027. Nu e timp de pierdut, nu mai e timp pentru inacțiune. Forurile comunitare trebuie să aibă grijă de cei 450.000.000 de cetățeni europeni.

Ce propune Comisia Europeană

În primul rând, bugetul general este de două trilioane de euro (2.000 de miliarde), cel mai mare din istoria UE. Din această sumă, 865 de miliarde de euro vor fi împărțite statelor membre, pentru o perioadă de șapte ani (până în 2034), în cadrul Planurilor de Parteneriat Naționale și Regionale. Restul banilor (1.135 miliarde) vor fi plasați în fonduri comunitare accesibile beneficiarilor din statele membre. De pildă, 409 miliarde de euro vor constitui Fondul european pentru competitivitate, pentru ca Europa să devină mai competitivă în economia mondială. Alte 200 de miliarde de euro sunt prevăzute pentru a construi parteneriate mai puternice cu restul lumii. Banii pentru agricultură sunt alocați în cadrul acelor Planuri de Parteneriat Național și Regional, menționate mai sus, care includ și fondurile de coeziune, adică banii pentru șosele, căi ferate etc. România ar urma să primească, în total, 60,2 miliarde de euro, din care, pentru agricultură, 17 miliarde de euro, față de 21 de miliarde în prezent. Însă reducerea este operată pentru toate statele membre. România va beneficia tot de al șaselea plafon la nivelul UE.

Ce-i nemulțumește pe unii fermieri

În primul rând, “topirea” bugetului pentru agricultură într-un buget indistinct. Agricultura nu mai are buget propriu. Sigur, sunt prevăzute mai departe subvenții agricole pentru suprafață și animale. În al doilea rând, Comisia Europeană propune plafonarea acestor subvenții la maxim 100.000 de euro pentru o fermă. Cei mai nemulțumiți sunt marii fermieri, fiindcă li se diminuează drastic subvențiile europene. Unui fermier cu 100 de ha nu-i vor scădea încasările de la Bruxelles, dar unul cu 2.000 de ha va fi afectat. Comisia europeană vrea să-i ajute pe fermierii mici, pe cei tineri, pe femeile care fac agricultură. Marile ferme ar putea să nu mai ia caimacul după 2028. De aceea e fierbere mare. Acești fermieri sunt puternici, au influență, controlează marile asociații de profil. Și ministrul Agriculturii pledează pentru interesele lor. Dincolo de “zgomotul și furia” din agricultură, trebuie văzută realitatea așa cum este: Uniunea Europeană este nevoită să se apere de multe amenințări. Liniștea s-a dus și interesele unor categorii profesionale nu pot fi puse deasupra intereselor generale. Cu 17 miliarde de euro, România poate să sprijine eficient agricultura, în următorul deceniu. Să fim drepți: este, totuși, o sumă considerabilă!