Dornici de a-și schimba imaginea interioară a locuințelor, românii s-au bulucit, după Revoluție, să cumpere așa-numitul mobilier modular, cu un design ceva mai puțin încărcat și care poate fi rearanjat ușor, ori de câte ori avem chef. Acesta vine la pachet ambalat astfel încât să-l putem asambla singuri. Însă materialele din care este fabricat creează o impresie impersonală și rece, nu conferă o ambianță intimă, de statornicie, pe care ne-o oferea, odinioară, mobilierul din lemn. E drept, mobilierul din lemn e mai scump, dar dacă știi cum să-l alegi, se pot bucura de el câteva generații.

Este ceea ce a gândit și Ovidiu Ișan, atunci când, în 2015, a pus bazele fabricii de mobilă din Vicovu de Jos, județul Suceava. Teolog, cu un master în studii europene, a lucrat ca profesor de religie, apoi în domeniul protecției copilului, dar a fost și consultant pentru fonduri europene la o firmă bucureșteană. În această ultimă calitate, s-a ocupat de dezvoltarea culturii antreprenoriale și, atunci când s-a ivit ocazia, a decis să dezvolte un atelier de ­design și creație de mobilier din lemn masiv. Așa s-a născut Biomobila.

Mobilierul, o poezie într-un limbaj… de lemn

„Sunt mai degrabă artizan decât antreprenor. Percep designul de mobilier ca fiind același lucru cu scrierea unei poezii, doar că într-o limbă de lemn, la propriu. Crezul meu e că și obiectele utilitare pot fi opere de artă, pot avea o durată de viață mai mare decât viața creatorului sau a utilizatorului. În plus, poate chiar să-ți facă placere să privești acele obiecte și atunci când sunt uzate și dărăpănate, așa cum astăzi privim cu încântare pietrele din ruinele unei cetăți sau cioburile dintr-o amforă antică. Cred că asta ar trebui să fie o politică socială, în contextul în care problema utilizării energiei și a epuizării resurselor, într-o societate de consum, devine stringentă și presantă”, spune Ovidiu Ișan.

– Cum a început povestea acestei afaceri?

– Povestea afacerii începe cu cel puțin cinci ani înainte ca Biomobila să existe. Când ne amenajam apartamentul cu mobilier demontabil de la o cunoscută firmă scandinavă, eram frustrat că acesta nu era suficient de versatil pentru a putea fi adaptat exact spațiului pe care îl aveam la dispoziție. Atunci am început să schițez o idee de mobilier care să fie modular și demontabil, dar să ofere mult mai multă libertate de adaptare. Obiectivul meu a fost de la început să creez mobilier și elemente de amenajări interioare din lemn masiv, folosind finisaje cât mai puțin poluante pentru mediul ambiant.

Ne petrecem o mare parte din timp în spații închise, iar materialele din care sunt făcute obiectele din jur pot influența calitatea aerului din interior. Lemnul masiv are însă o relație foarte interesantă cu mediul în care este introdus. Este un material viu, poros, care poate contribui la reglarea umidității: atunci când aerul este prea umed, lemnul poate absorbi o parte din umiditate, iar când aerul este foarte uscat, o poate restitui. În plus, există și frumusețea naturală a lemnului, iar eu cred că materialele naturale au capacitatea de a ne face să ne simțim bine în spațiul în care trăim. Natural înseamnă compatibil cu viața, de aici și denumirea companiei noastre, BIO-MOBILA. Așadar, sunt trei lucruri care m-au determinat să investesc în acest domeniu: pasiunea pentru lucrul cu lemnul, o idee inovatoare și oportunitatea de a oferi produse unui segment de piață interesat de materiale naturale și de un mediu interior mai sănătos și mai plăcut.

– Cât de greu a fost să renunțați la un job, cât de cât stabil și avantajos financiar, pentru a deveni propriul dumneavoastră șef?

– La început nu a fost deloc greu, ulterior, aproape că am regretat! Cred că cele mai grele lucruri din lumea aceasta sunt stăpânirea de sine și judecata de sine. Când ai un șef, ai și un țap ispășitor, dar antreprenoriatul rămâne un ideal și o permanentă provocare. Merită, într-o viață, să faci și acest exercițiu al cunoașterii de sine, fie și dintr-o perspectivă creștinească: atunci când un furnizor întârzie să-ți aducă ceva sau are dificultăți în a termina o lucrare, nu-l vei judeca la fel de aspru, pentru că și tu ai fost în situații similare și ai toate motivele să-l înțelegi și să fii empatic. În loc să-l cerți, poți încerca să-l ajuți și să-l încurajezi. Poate că acesta este unul dintre lucrurile pe care le înveți cel mai bine atunci când devii propriul tău șef: că libertatea trebuie folosită pentru a face cel mai bun lucru posibil fără să-ți fie rușine vreodată de ceea ce ai făcut.

„Aproximativ 80 la sută din mobilierul pe care îl realizăm este unicat”

– Cu ce vine special mobilierul creat de dumneavoastră, față de cel existent deja pe piață?

– Originalitatea, ergonomia și serviciile de ­design personalizat sunt elementele prin care încercăm să ne diferențiem. Lucrăm în special cu stejar, nuc și frasin, și concepem mobilier care să poată dura generații. Aproximativ 80 la sută din mobilierul pe care îl realizăm este unicat. Sunt fie creații proprii, fie proiecte dezvoltate împreună cu arhitecți și designeri. Oferim clienților noștri servicii de design personalizat, concepem obiectele de mobilier împreună cu ei. Eu preiau ideile lor, le schițez, le adaptez la posibilitățile tehnice de fabricație și le dau o formă finală.

Realizăm o gamă foarte variată de produse: de la bucătării și mobilier de interior, până la scări și uși, aproape tot ceea ce se poate face din lemn masiv într-o casă. În al doilea rând, linia de design specifică mobilierului nostru încearcă să îmbine stilul contemporan cu tehnicile tradiționale de fabricare a mobilierului din lemn masiv.

– Cum ați reușit să ieșiți și pe piața internațională?

– Nu a fost foarte greu să facem primii pași. Având participări la concursuri de design, am fost selectați într-un program de dezvoltare a exportului, finanțat prin fonduri româno-elvețiene. Prin această colaborare, am ajuns să realizăm piese originale pentru designeri din Paris, am trimis mobilier în Anglia și Germania și am colaborat cu firma de renume Leolux, din Olanda. Am încercat să trimitem piese și în Statele Unite, dar costurile de transport ajungeau să fie comparabile sau chiar mai mari decât costurile de producție. Am renunțat, pentru că nu era fezabil economic. Cerere, însă, există.

„Antreprenorii nu sunt infractori!”

– Care sunt aspectele pozitive, dar și cele negative, în statutul de antreprenor în România?

– Pentru noi, relația cu clienții este unul dintre aspectele pozitive ale vieții de antreprenor în România. Am avut, în general, clienți înțelegători, cu care am putut colabora ca și cum ar fi fost partenerii noștri de afaceri, și nu simpli cumpărători.

La capitolul aspecte negative, aș vorbi despre lipsa capacității de asociere, a încrederii reciproce și a disponibilității de a valorifica excepționalul, lucrul bine făcut și creativitatea, și nu doar ceea ce are o valoare financiară imediată. Pentru un antreprenor mic, cel mai greu aspect este relația cu statul. Nu e normal ca un antreprenor mic să fie nevoit să răspundă unor cerințe similare cu cele ale unui antreprenor mare! Există și problema schimbării frecvente a regulilor sau a aplicării lor retroactiv, ceea ce creează nesiguranță și descurajează. Problema e și că oamenii care fac regulile nu au întotdeauna experiența antreprenorială a celor asupra cărora se aplică acele reguli.

Mi-ar plăcea, de exemplu, ca în cazul unor mici abateri administrative sau fiscale, înaintea unei amenzi sau a unei sancțiuni, un antreprenor aflat la început de drum să poată fi îndrumat către cursuri de gestiune financiară, informări periodice sau sesiuni de consultanță. Antreprenorii nu sunt infractori, sunt contributori, sunt una dintre categoriile sociale pe care se sprijină întregul eșafodaj economic al unei societăți. Și cred că statul ar trebui să-i privească mai degrabă ca pe niște parteneri decât ca pe niște potențiali vinovați.