Vești bune despre România – Economia circulă pe autostrăzi…

• Alegerile locale au trecut, noii primari se aliniază la startul muncii. Țara a pornit-o la drum •

Autostrada Sibiu – Piteşti primeşte 900 de milioane de euro de la UE

Prima știre importantă din zona infrastructurii a venit zilele trecute, de la Bruxelles. Comisia Euro­pea­nă a anunţat aprobarea unei finanţări de aproape 900 de milioane de euro pentru construcţia primei etape a Autostrăzii Sibiu – Piteşti. Coridorul va oferi o legă­tură neîntreruptă în România, de la portul Con­stanţa la Nădlac, la graniţa cu Ungaria, legând cen­trul şi ves­tul României de reţeaua europeană de autostrăzi. Comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, a declarat că „acest proiect va rezolva un blocaj major în reţeaua de transport din România, va creşte siguranţa rutieră, va scurta timpul de călătorie şi va reduce costurile pentru pasageri şi mărfuri. Va avea un impact foarte pozitiv asupra economiei şi asu­pra calităţii vieţii populaţiei locale”. UE se aşteap­tă ca proiectul să fie operaţio­nal începând cu 2026.

Vești bune și de pe „Drumul Apusenilor”

Lucrările avansează nu doar pe autostrăzi, ci și pe proiecte mai speciale, cum este Traseul Re­gional Transilvania Nord sau „Drumul Apuse­nilor”, așa cum este cunoscut de bihoreni – cel mai mare proiect de infrastructură rutieră montană din Transilvania. Drumul este construit de Consi­liul Județean Bihor, fiind format din două tronsoa­ne finanțate prin două proiecte din fonduri euro­pene: de la Remeți la Valea Drăganu­lui, care va fi gata anul acesta, și de la Beiuș la Remeți, prin Stâna de Vale, care se va finaliza în 2022. „Realizarea acestui drum mon­tan va aduce o dez­voltare fantastică a turismului din zona Munților Apuseni. Turiștii vor putea ajunge mai repede și mai ușor din Țara Binșului, prin Stâna de Vale, până pe Valea Iadului, Remeți și Valea Drăganului. De asemenea, se vor putea dezvolta pensiuni și mici afaceri care vor aduce locuri de muncă și un trai mai bun”, spun reprezentanții ad­ministrației bihorene, intrată, recent, sub sigla po­li­tică a PNL.

Traseul Aeroport – Gara de Nord, în teste

În timp ce pregătirile pentru inaugurarea Magistralei 5 de metrou erau în plină desfășu­rare, un alt proiect esențial pentru o capitală cu adevărat europeană avea loc în București. Este vorba despre testările finale pentru darea în folosință a liniei de cale ferată Aeroport – Gara de Nord, lucrare pe care România o promisese în vederea meciurilor pe care urma să le găz­duiască vara aceasta, la Euro 2020. Primul tren de test pentru calea ferată Gară – Aeroport a ajuns duminică, 13 septembrie, la ora 10.30, la Aeropor­tul Otopeni şi a făcut mai multe curse, pentru a „în­cerca” noua legătură feroviară. Primul auto­motor diesel care a circulat între fosta haltă Odăile şi staţia Aeroport „Henri Coandă” aparţine ope­ratorului feroviar privat Transferoviar Călători din Cluj-Napoca. În acest moment, noua linie de cale ferată care uneşte Gara de Nord cu Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” este finalizată în proporţie de 97%. Mai mult ca sigur, noul Mers al Trenurilor, care se lansează la jumătatea lunii decembrie, va avea în listă trenuri pe ruta Gara de Nord – Aeroport.

Încă o bucată de autostradă în Transilvania

Febra inaugurărilor nu a ocolit nici Ardealul, acolo unde s-a deschis, recent, circulaţia rutieră pe tronsonul de 18 kilo­metri dintre Iernut și Che­ţani, parte din „Autostrada Tran­silvania”. Lucră­rile au început în anul 2016, iar valoarea con­tractului este de 437,6 milioane de lei. Odată cu deschiderea acestui lot, românii au la dispoziție 873 de kilometri de autostradă în țară. „Niciun tronson din Autostrada Transil­vania nu mai este blocat”, spun autoritățile din Ministerul Transpor­turilor, adăugând că în execuţie mai sunt 54 de kilometri de autostradă în acest moment. În plus, au fost sem­nate contracte pentru proiectare şi execuţie pentru tronsoanele Zimbor – Poarta Sălajului şi Nuş­fa­lău – Suplacu de Barcău, însu­mând 26 de kilometri. „Sunt în­deplinite toate condiţiile pen­tru ca anul viitor, între Nădăşelu şi Biharia să se lucreze efectiv pe aproximativ 114 kilometri de autostradă, din care 42 de kilometri în judeţul Sălaj”, mai spun oficialii din Minister.

Tramvaie românești pentru Capitală

O altă veste excelentă din zona de infrastructură a sosit zilele acestea dinspre justiție. Curtea de Apel Bucureşti a dat câştig de cauză companiei Astra Vagoane Călători, în urma contestaţiei formulate față de licitația prin care Primăria Ge­nerală a Bucureștiului a preferat oferta firmei turceşti, Durmazlar. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a realizat un raport din care rezultă că oferta firmei turceşti, dorită de Primăria Municipiului București, trebuia respinsă încă de la bun început şi nu ar fi trebuit să participe la licitaţie. Prin urmare, câști­gătoare a fost de­clarată de justiție Asocierea Astra Vagoane Călători (România) – CRRC Qingdao Sifang (China), iar Bucureștiul va avea tramvaie similare cu cele care circulă deja în Cluj-Napoca, Galaţi, Oradea şi Arad. Primăria Capitalei va plăti 840 de milioane de lei pentru cele 100 de tramvaie produse de Astra Vagoane Călători.

Dacia, noi modele cu priză la public

Ziua de marți, 29 septembrie, a fost o zi mare pentru in­dustria auto din România. În pofida diferendelor dintre Dacia și statul român, pe seama lipsei infrastructurii care să faciliteze exporturile firmei piteștene, constructorul fran­cez cotinuă să inoveze pe piața din România, lansând o nouă generație a familiei de automobile „Sandero – Lo­gan”, care aduce cele mai mari vânzări pe aproape toate piețele pe care marca este prezentă. Noile mo­dele reprezintă cel mai mare salt pe care Dacia îl face de la în­fiin­țarea sa, în anii ’60. Da­torită accesului la teh­no­logie de ultimă oră, „San­dero Step­way” este, de de­parte, vedeta gamei, pre­feratul clienților pe multe dintre piețele inter­na­ționale.

Brașovul probează transportul fără șofer

Brașovul este unul dintre cele trei orașe din Europa selectate pentru a testa un autobuz de transport public auto­nom, fără șofer, în cadrul unui proiect cu finanțare din fonduri europene. Pro­iectul se derulează cu sprijinul com­paniei „Siemens”, iar cele 10 orașe im­plicate în acest proiect sunt Bar­ce­lona, Brașov, Braunschweig, Buda­pesta, Debrecen, Helmond, Pavia, Sant Cugat del Valles, Saue Valla­valitsus și Sfântu Gheor­ghe. Dintre cele 10 orașe, testarea efec­tivă se va face în trei dintre aces­tea, printre care și Brașovul. Proiectul, care poate primi o finanțare nerambur­sabilă din partea Uniunii Eu­ropene, de 1 milion de euro, își propune să testeze și să prezinte pu­blicului ser­vicii de mo­bilitate cu vehi­cule autono­me de trans­port persoane de tip navetă (shuttle).