Timp de patru ani, primarii Bucureștiului și ai multora dintre marile orașe ale României au impus măsuri cu rezultate dramatice asupra calității și speranței de viață a populației. Au ascuns indicii gravi ai poluării, au ignorat propriile programe de îmbunătățire a aerului respirat de orășeni. Au accelerat, prin acțiunile lor criminale, impactul poluării asupra populației, al efectelor încălzirii globale, ce transformă orașele în cuptoare. Prin „Administrațiile Domeniilor Publice”, conduse, în multe cazuri, de infractori dovediți, primăriile au masacrat zeci de mii de arbori în zonele urbane, arbori vitali pentru sănătatea locuitorilor. În ultimele săptămâni, în București au pornit noi acțiuni furibunde de betonare a rădăcinilor copacilor, de ciuntire a arborilor sănătoși, fără avize. L-am rugat pe Dan Trifu, vicepreședintele Fundației Eco-Civica, ce a salvat în 24 de ani, prin acțiuni în instanță, numeroase spații verzi, să ne explice dimensiunile acestor distrugeri programate.
„Mafia imobiliară agresează și sufocă marile orașe”
– Noul primar al Capitalei este ecologist: Nicușor Dan. În campania lui, a susținut permanent „Bucureștiul verde”. Cum s-a ajuns ca, în marile orașe ale României, natura să fie amenințată?
– Este o problemă generală pentru marile orașe, pentru că acolo s-a constituit mafia imobiliară, ce se impune prin sume uriașe puse în joc, și care ne aduce în această situație teribilă. „Eco-Civica” nu acționează doar în București, ci în toate zonele țării, oriunde primim reclamații. Să luăm câteva exemple. La Iași, s-a tăiat o alee de tei istorici, ca să se pună în loc salcâm japonez. Dat în judecată de cetățeni, primarul a pierdut în instanță și a fost nevoit să replanteze alți tei, dar răul fusese făcut. Și a făcut pui. Arborii din fața Palatului Culturii din Iași au fost tăiați, și ei, de Primărie. Un măcel! Oamenii ăștia nu înțeleg că orașele au nevoie de oxigen, că trebuie înverzite, nu betonate. Că trebuie să li se permită arborilor să absoarbă cât mai multe noxe provenite din trafic și din activități industriale. Vedeți ce repercusiuni nocive au. În prezent există probleme cu pădurile de la marginea Iașiului și ale Galațiului, pe care ONG-urile și mii de oameni încearcă să le salveze. La Constanța am pierdut hectare cu mall-ul din Parcul Tăbăcăriei, și am pierdut aproape tot spațiul verde din Mamaia. Pentru asta am sesizat de doi ani Parchetul, Agenția de Mediu și alte autorități. Parchetul ne-a promis că se va începe urmărirea penală. Am intervenit și în orașe din Gorj, unde arbori bătrâni și sănătoși erau înlocuiți cu arbuști decorativi. Asta, în condițiile unei poluări extraordinare. Foarte multe probleme există și pe aliniamentele din Ilfov, în Pantelimon, Cernica, unde acei arbori de peste o sută de ani au fost tăiați aproape în totalitate, și înlocuiți cu tot felul de arbuști decorativi, corcoduși roșii, pe marginea unor drumuri intens circulate, poluante. Unii primari emit autorizații de construire fără să mai solicite actele de mediu, obligatorii. Sunt atâtea astfel de practici, încât nu le poți face față, nu poți stăpâni acești oameni cărora le lipsește cultura spațiului verde, a unui mediu de viață sănătos, așa cum spune și Constituția. Toată lumea laudă Clujul. Într-adevăr, Clujul a menținut zonele verzi din oraș, în schimb, a distrus tot ce era verde pe dealurile comunei Florești, limitrofe orașului și s-a creat un dezastru de mediu. Mai mult decât atât, primăria voia să betoneze Someșul, să taie vegetația de pe malurile lui. Ați văzut ce proteste masive au fost, inclusiv în mass media. De asemenea, la Oradea, unde toată lumea laudă centrul, te sufoci, pur și simplu, acel centru parcă este un cuptor. Și arborii ce mărginesc Crișul, râul ce străbate orașul, începuseră să fie tăiați. La Bistrița, cetățenii au atacat în instanță decizia edilului de a transforma în parcare un spațiu verde protejat din centrul orașului.
– Aveți să ne dați și exemple pozitive?
– Nu pot da exemple de orașe ce și-au mărit sau îmbunătățit spațiile verzi, ci de unul care și le-a păstrat, iar acesta este Botoșaniul. Are 28 mp per locuitor, singura localitate din România care respectă acest statut european. Probabil că n-a fost o zonă de investiții! Am observat, de altfel, că în multe orașe mai mici, de provincie, spațiul verde rămas de pe vremea ceaușistă s-a păstrat. Ne bucurăm să vedem prin țară orășele ce nu au fost afectate, au spațiile verzi păstrate. Am putea lua exemplu și de la vecinii noștri. Chiar săptămâna trecută am fost la Ruse, la un „festival verde”, și am văzut că e plin de parcuri. Nu există niciun metru pătrat afectat de construcții, de betonări, toate străzile au parte de aliniamente cu arbori majori, spațiul verde rămâne spațiu verde. E o frumusețe să vezi acel centru împădurit al orașului.
„Toate primăriile de sector au creat dezastre ecologice în București”
– Cum s-a transformat spațiul verde din București în acești ani?
– Avem lipsă minimum 1.200.000 de arbori în alveole. Știți ce fac autoritățile locale? Pur și simplu asfaltează, betonează alveolele. Întrebați arhitecții, inclusiv pe arhitectul șef, cum e posibil așa ceva. Profilul străzii te obligă să ai plantații în aliniament, și studiile legate de sănătatea populației spun foarte clar că aceste plantații stradale reduc cu 40% poluarea și nivelul fonic în locuințe! Sunt extrem de benefice! Și ei, în loc să planteze, să amenajeze noi alveole, astupă zeci de mii de alveole de arbori în București. Legea spune clar că este interzisă schimbarea de destinație a spațiilor verzi, dar „Agenția pentru Protecția Mediului” a acționat ca un complice în distrugerea acestor spații. Foarte multe spații verzi dintre blocuri au fost afectate, noi aproximăm că peste 300 de hectare au dispărut, fiind înlocuite ilegal de betoane, parcări, construcții. Mai multe parcuri ale Capitalei au fost ciuntite sau betonate, avem mai multe procese pe rol pe acest subiect.
– Care sunt dușmanii cei mai învrăjbiți ai naturii bucureștene?
– Campioanele betonărilor sunt primăriile sectoarelor 3 și 4. Pe Șoseaua Berceni, 1.500 de arbori au fost tăiați fără avize. Tot Primăria Sectorului 4 a betonat 2,5 hectare din Parcul Tineretului, fără drept, pentru a face o parcare sub care a îngropat o parte din cei 250 de arbori tăiați și tocați. Voi mai aminti aici doar una dintre celelalte mari probleme ale orașului. Faptul că nu s-a plantat niciun metru pătrat de pădure din ceea ce Planul Urbanistic General din 2000 a stipulat a fi centura verde a orașului. Se dau, în schimb, autorizații de construcție în acea zonă, care ar fi putut avea un uriaș efect benefic pentru locuitorii orașului.
– Despre toaletări ce părere aveți? Cum pot fi ele oprite?
– În București, la fel ca în multe localități din țară, s-a ajuns ca primăriile să taie copaci fără niciun fel de aviz. Fac parcări și alte lucrări pentru care nu au niciun fel de acte, și astfel, toate aceste ilegalități pe teritoriul unui oraș sunt greu de urmărit. Avizul emis de Direcția de Mediu a Primăriei Capitalei, singura instituție abilitată să aprobe aceste „toaletări”, trebuie să însoțească fiecare lucrare. Scrie clar că în perioada de vegetație a arborilor nu se admit niciun fel de intervenții, cu excepția urgențelor, crăci uscate, arbori înclinați, ce prezintă un pericol pentru cetățeni etc. Acolo scrie și felul în care se fac aceste puneri în valoare a arborilor, sunt descrise exact etapele ce trebuie urmate. Ca la grădiniță. Avizul ajunge la Primăriile de sector, care, prin ADP-uri, ciopârțesc acești arbori, lăsându-i ca niște stâlpi de telegraf. Această nenorocire a arborilor afectează foarte grav calitatea mediului în oraș și, implicit, sănătatea populației. Imaginați-vă ce se întâmplă când faci asta la zeci de mii de arbori. ADP justifică costuri enorme, de până la 2.000 de lei decontul pe „toaletarea” unui copac. Sunt legați prin culorile partidului, prin afaceri cu primarii și celalalte grupuri. Gândiți-vă ce cantități uriașe de lemn dispar. Tu ai un oraș de 200 km2, o vegetație importantă, păi tot lemnul ăsta trebuie să se regăsească în acte, iar banii să vină la bugetul primăriilor. Or, oamenii ăștia taie totul în dușmănie totală, și nici măcar nu știm unde se duce lemnul. Toate primăriile sectoarelor Bucureștiului au creat, invariabil, un dezastru de mediu prin aceste toaletări excesive și transformarea arborilor în „stâlpi de telegraf.”
Foto: AGERPRES (1)
