– Are drumul ei, separat de Coronavirus, deși prada este aceeași: omul! Să vedem cum ne putem apăra –
* Cum recunoaștem gripa? Afirmația unor persoane că nu au temperatură când fac gripă nu este reală. Această boală implică obligatoriu prezența febrei. În absența acesteia, diagnosticul se exclude. Debutul este brusc, cu temperaturi chiar de peste 40 de grade, timp de 3-5 zile, apoi scade când organismul reușește să producă anticorpi suficienți pentru ca agresorii să fie neutralizați. La febră, se adaugă o stare de rău general, dureri musculare, frisoane, grețuri ori vărsături repetate, tuse chinuitoare – neproductivă inițial, dureri de cap de intensitate variabilă, de ochi, înfundarea sinusurilor, secreție nazală iritantă, usturime în gât. Aceste prime semne ale bolii trebuie să producă alertă și să fie luate primele măsuri. Imediat ce temperatura depășește puțin 37,5 grade, se consideră că viroza a început. Respirația agitată și dificilă (mai ales la sugari și copilul mic, la bătrâni, bolnavii cardio-pulmonar), durerile abdominale și ale mușchilor membrelor și coloanei vertebrale sunt alte simptome ce completează tabloul clinic al maladiei gripale, în forma sa obișnuită, necomplicată.
* Cum pot fi prevenite complicațiile și vindecată gripa? Repausul fizic și alimentar este cel mai eficace remediu oferit de natură, și care trebuie adoptat imediat, cu convingerea că numai astfel boala poate fi vindecată și riscul numeroaselor complicații înlăturat. Temperatura foarte ridicată (repet: nu există gripă fără febră) justifică pe deplin impunerea unui repaus alimentar total. Mâncarea în exces ingerată în stare de boală rămâne nedigerată, cauzând probleme gastro-intestinale, inclusiv constipație, prezentă și ea în suferințele febrile.
* Controlul temperaturii trebuie făcut de 2-3 ori zilnic, cu dublul scop: preventiv – e bine ca boala să fie surprinsă din timp, împrejurare când, după una-două zile de repaus și un post alimentar moderat, cu multe lichide, se poate rezolva totul. Celălalt scop, să-i spunem evolutiv, poate indica mersul bolii. O febră ce se prelungește peste 3-5 zile semnalează prezența unei complicații, a unei suprainfecții microbiene și/sau fungice (cu un mucegai), ce se adaugă gripei.
* Ceaiurile de fructe de pădure și de nucă – sunt de preferat celor de flori, ce conțin polen (tei, mușețel, sunătoare ș.a.). Ele trebuie îndulcite cu zahăr, evitând în timpul bolii mierea, care este iritantă pentru mucoasa bronșică.
* Apa de mentă: câteva frunze de izmă se țin 30 de minute în apă la temperatura camerei (nu se fierb). Lichidul poate fi îndulcit și eventual se pot adăuga 1-2 lingurițe zeamă de citrice. Se bea fragmentat, în câteva ore. Remediul are efecte benefice asupra durerilor de cap, asupra grețurilor, a vomei sau disconfortului abdominal cauzat de constipație (dacă aceasta durează mai mult de 3 zile, se recurge la o clismă cu apă simplă, la temperatura de 37-38 de grade).
* Apa de băut, minerală ori de la robinet, trebuie consumată la temperatura camerei, pe toată durata febrei ridicate, în cantitate de aproximativ 1,5 litri pentru 24 de ore (la o greutate corporală de 60 kg). Asigură o bună și naturală transpirație (spre deosebire de cea produsă de medicamente), ce ajută rinichii extrem de solicitați în timpul acestei boli (dovadă urina închisă la culoare).
* Sucurile de fructe și legume, preparate proaspăt și diluate obligatoriu cu apă, sunt de preferat celor conservate, din comerț, sau compoturilor și supelor cu legume fierte.
* Temperatura ridicată poate fi atenuată aplicând comprese cu apă rece și felii de cartofi cruzi pe frunte, prin administrarea de Algocalmin (se iau 1-3 fiole pe zi – evitați tabletele) și prin postul aproape total. Se recomandă și repausul în fotoliu, care previne iritarea faringelui (prin refluxul de conținut gastric) ori prin agravarea unei hernii hiatale, de către tusea ce însoțește gripa.
* Aerisirea camerei, păstrarea unei temperaturi moderate, umezirea repetată a aerului, cât și băile calde la picioare (nu fierbinți!) pot aduce un sprijin în remedierea bolii.
* Fumătorii să facă și ei un efort, ca în perioada acută a acestei boli să renunțe la țigări. Pentru periajul dinților și clătirea gurii se folosește numai apă la temperatura camerei.
IMPORTANT: dacă după debutul a ceea ce părea să fie o gripă, febra continuă și urcă la 39-40 de grade, iar peste 4-5 zile apar și vărsături repetate, dureri mari de cap, dureri de ochi, dureri în lungul mușchilor șirei spinării, jenă față de lumină, toropeală accentuată, e semn că diagnosticul trebuie reconsiderat. În cauză poate fi o meningo-encefalită, situație ce necesită urgent consult medical competent.
* Gripa și antibioticele: trebuie spus de la început că acestea nu au niciun efect în caz de gripă, din contră. Sigur, gripa tratată neglijent, tardiv, complicată infecțios-bacterian, poate și trebuie tratată cu antibiotice, numai că este necesară o corectă evaluare a raportului beneficiu/risc. În prezent s-a ajuns la o situație foarte gravă. Anume – deși antibioticele au salvat și salvează multe vieți, frecvența ridicată cu care sunt folosite în prezent va duce, în scurtă vreme, la zero eficiență în lupta cu microbii. Observații recente arată că infecțiile foarte grave, cu germeni rezistenți, apar tocmai pentru că aceștia se adaptează în timp la antibiotic, fapt ce determină apariția unor generații de medicamente și mai puternice (mult mai scumpe și nu lipsite de riscuri). “Criza” antibioticelor a apărut tocmai dn cauză că ele sunt administrate chiar și atunci când nu este neapărată nevoie de ele.
* De reținut: orice gripă care nu trece în 5-6 zile, sau o viroză respiratorie ce nu cedează în 2-3 săptămâni necesită control medical urgent.
* Ce trebuie făcut după stingerea febrei gripale? Revenirea la o alimentație normală presupune tatonare și răbdare, deoarece aparatul digestiv a fost supus agresiunii, motiv pentru care se începe cu mâncare ușor digerabilă, supe și creme din zarzavaturi, piureuri de cartofi, morcovi, țelină, sfeclă, puțină varză murată, prune uscate opărite, grâu germinat, tărâțe. Se continuă cu sucuri de fructe proaspăt preparate. În funcție de toleranță, se introduc treptat lactatele, supele de carne, carnea slabă, peștele, preferabil fierte ori la cuptor. Acest tratament de recuperare digestivă se completează cu cel de antrenare fizică și exerciții respiratorii, de recuperare psihică, absolut necesare pentru ca organismul scăpat din boală să aibă răgazul necesar să-și revină după conflictul infecțios. Multă atenție și față de îmbrăcămintea adecvată la sezonul friguros, ce trebuie să fie călduroasă. Natura l-a înzestrat pe om cu mijloacele necesare pentru a face față agresiunilor virale, numai că noi am uitat să trăim aproape de natură și în spiritul ei (natural). Și o ultimă recomandare: bătrânii, copiii mici, femeile gravide și bolnavii cronici trebuie să evite, pe cât posibil, contactul direct cu persoanele gripate, iar acestea să caute să se izoleze de cei din jur, să țină fularul la gură când vorbesc, strănută sau tușesc.
