GRIPA SEZONIERĂ

– Are drumul ei, separat de Coronavirus, deși prada este aceeași: omul! Să vedem cum ne putem apăra –

* Cum recunoaștem gripa? Afir­mația unor persoane că nu au tem­peratură când fac gripă nu este reală. Această boală implică obligatoriu pre­zența febrei. În absența acesteia, diag­nosticul se exclu­de. Debutul este brusc, cu temperaturi chiar de peste 40 de grade, timp de 3-5 zile, apoi scade când or­ganismul reușește să pro­ducă anticorpi suficienți pentru ca agreso­rii să fie neu­tra­lizați. La febră, se adaugă o stare de rău gene­ral, du­reri muscu­lare, fri­soa­ne, grețuri ori văr­sături repe­tate, tuse chi­nui­toare – neproductivă inițial, du­reri de cap de in­tensitate varia­bilă, de ochi, înfun­darea sinu­surilor, se­creție nazală iri­tantă, ustu­rime în gât. Aceste prime semne ale bolii trebuie să pro­ducă aler­tă și să fie luate pri­me­le măsuri. Ime­diat ce tem­pe­ra­­tura depă­șește pu­țin 37,5 grade, se consideră că viroza a înce­put. Respira­ția agitată și dificilă (mai ales la sugari și copilul mic, la bătrâni, bolnavii cardio-pulmo­nar), du­rerile ab­do­­mina­le și ale muș­chilor mem­­­brelor și co­loanei verte­bra­le sunt alte simptome ce com­pletează ta­bloul clinic al ma­la­diei gripale, în for­ma sa obiș­nuită, necom­plicată.

* Cum pot fi prevenite com­pli­cațiile și vin­decată gripa? Repausul fizic și alimen­tar este cel mai eficace remediu oferit de natură, și care tre­­buie adoptat imediat, cu convin­gerea că nu­mai astfel boala poate fi vindecată și riscul nu­me­roa­selor complicații înlă­turat. Tempe­ratura foarte ridicată (repet: nu există gripă fără febră) jus­tifică pe deplin impunerea unui repaus ali­men­tar total. Mâncarea în exces ingerată în stare de boa­lă rămâne nedigerată, cau­zând pro­bleme gastro-intes­tinale, inclusiv constipație, pre­zentă și ea în suferințele fe­brile.

* Controlul tempe­ra­turii trebuie făcut de 2-3 ori zilnic, cu dublul scop: preventiv – e bine ca boala să fie surprinsă din timp, împrejurare când, după una-două zile de repaus și un post alimentar mode­rat, cu multe lichide, se poate re­zolva totul. Celălalt scop, să-i spu­nem evo­lu­tiv, poate indica mersul bolii. O febră ce se prelun­gește peste 3-5 zile semna­lează prezența unei complicații, a unei suprainfecții mi­cro­biene și/sau fungice (cu un mu­cegai), ce se adaugă gripei.

* Ceaiurile de fructe de pădure și de nucă – sunt de preferat celor de flori, ce conțin polen (tei, mușețel, sunătoare ș.a.). Ele trebuie îndul­cite cu zahăr, evitând în timpul bolii mie­rea, care este iritantă pentru mucoasa bronșică.

* Apa de mentă: câteva frunze de izmă se țin 30 de minute în apă la temperatura camerei (nu se fierb). Lichidul poate fi îndulcit și even­tual se pot adăuga 1-2 lingurițe zeamă de citrice. Se bea fragmentat, în câteva ore. Re­mediul are efecte benefice asu­pra durerilor de cap, asu­pra gre­țu­rilor, a vomei sau dis­confor­tului abdominal cauzat de constipație (dacă aceasta durează mai mult de 3 zile, se recurge la o clismă cu apă sim­plă, la temperatura de 37-38 de grade).

* Apa de băut, minerală ori de la robinet, trebuie consumată la tem­peratura camerei, pe toată durata fe­brei ridicate, în cantitate de apro­­ximativ 1,5 litri pentru 24 de ore (la o greutate corporală de 60 kg). Asigură o bună și natu­rală transpirație (spre deose­bire de cea produsă de medica­men­te), ce ajută rinichii extrem de soli­citați în timpul acestei boli (do­vadă urina închisă la culoare).

* Sucurile de fructe și le­gu­me, preparate proaspăt și diluate obligatoriu cu apă, sunt de preferat celor con­ser­vate, din comerț, sau com­­poturilor și supelor cu legume fierte.

* Temperatura ridica­tă poate fi atenuată apli­când comprese cu apă rece și felii de cartofi cruzi pe frun­te, prin administrarea de Al­gocalmin (se iau 1-3 fiole pe zi – evitați ta­ble­tele) și prin pos­tul aproape total. Se recomandă și re­pausul în fotoliu, care pre­vine iritarea faringelui (prin re­flu­xul de conținut gastric) ori prin agra­varea unei hernii hiatale, de către tusea ce însoțește gripa.

* Aerisirea camerei, păs­trarea unei tempe­raturi moderate, umezirea repetată a aerului, cât și băile calde la picioare (nu fier­binți!) pot aduce un sprijin în remedierea bolii.

* Fumătorii să facă și ei un efort, ca în pe­rioada acută a acestei boli să renunțe la țigări. Pentru peria­jul dinților și clă­tirea gurii se folo­seș­te numai apă la tem­peratura camerei.

IMPORTANT: dacă după debutul a ceea ce părea să fie o gripă, febra continuă și urcă la 39-40 de grade, iar peste 4-5 zile apar și vărsă­turi repe­tate, dureri mari de cap, dureri de ochi, du­reri în lun­gul muș­chilor șirei spinării, jenă față de lu­mină, toro­pea­lă accen­tua­tă, e semn că di­ag­nos­ticul trebuie recon­siderat. În cau­ză poate fi o me­nin­go-en­ce­falită, si­tua­ție ce ne­cesită urgent con­­sult medical com­pe­tent.

* Gripa și antibio­ticele: tre­buie spus de la început că acestea nu au niciun efect în caz de gri­pă, din con­tră. Sigur, gripa tratată ne­glijent, tar­div, com­pli­cată infec­țios-bacterian, poate și trebuie tratată cu antibio­tice, numai că este necesară o corectă evaluare a raportului benefi­ciu/risc. În prezent s-a ajuns la o situație foarte gravă. Anume – deși antibio­ticele au salvat și salvează mul­te vieți, frec­vența ri­dicată cu care sunt folosite în prezent va duce, în scurtă vreme, la zero eficiență în lupta cu microbii. Ob­ser­vații re­cente arată că infecțiile foarte grave, cu ger­meni rezis­tenți, apar tocmai pentru că aceștia se adap­tează în timp la an­ti­biotic, fapt ce de­termină apariția unor generații de me­dica­mente și mai pu­ternice (mult mai scum­pe și nu lipsite de riscuri). “Cri­za” an­ti­bioticelor a apă­rut toc­mai dn cauză că ele sunt administrate chiar și atunci când nu este nea­părată nevoie de ele.

* De reținut: orice gripă care nu trece în 5-6 zile, sau o viroză respi­ratorie ce nu cedează în 2-3 săptă­mâni necesită control medical urgent.

* Ce trebuie făcut după stin­gerea febrei gripale? Revenirea la o alimentație normală pre­supune tato­nare și răbdare, deoarece aparatul di­gestiv a fost supus agresiu­nii, motiv pentru care se în­cepe cu mâncare ușor dige­ra­bilă, supe și cre­me din zar­zava­turi, piu­reuri de car­tofi, mor­covi, țeli­nă, sfe­clă, puțină varză mu­rată, pru­ne uscate opărite, grâu ger­minat, tărâțe. Se con­tinuă cu sucuri de fructe proas­păt pre­parate. În funcție de to­leranță, se in­troduc trep­tat lactatele, supele de carne, carnea slabă, peștele, prefe­rabil fierte ori la cuptor. Acest tratament de recu­perare diges­tivă se com­pletează cu cel de antre­nare fizică și exerciții res­­­piratorii, de recuperare psi­hică, absolut ne­cesare pentru ca organismul scăpat din boală să aibă răgazul ne­ce­sar să-și revină după con­flictul infec­țios. Mul­tă atenție și față de îmbră­cămintea adecvată la sezonul fri­guros, ce trebuie să fie căl­duroasă. Na­tura l-a înzestrat pe om cu mij­loacele necesare pentru a face față agre­siu­nilor virale, numai că noi am uitat să trăim aproape de natură și în spiritul ei (natural). Și o ulti­mă re­comandare: bă­trânii, copiii mici, fe­meile gravide și bol­navii cro­nici trebuie să evite, pe cât posibil, contac­tul direct cu persoanele gri­pate, iar acestea să caute să se izoleze de cei din jur, să țină fularul la gură când vorbesc, strănută sau tușesc.