TIA ȘERBĂNESCU: „Guvernul nu găsește tonul potrivit, nici în raport cu situația pandemică, nici în raport cu propriile-i realizări. Tonul face muzica!”

Analiza politică a lunii MARTIE

„Greva de la metrou a fost un atac interlop”

– Luna Martie s-a sfârșit cu un eveniment șo­cant: blocarea metroului bucureștean. De la ve­nirea sa la Ministerul Transporturilor, Cătălin Dru­lă a pornit ofensiva pentru reformarea Me­trorex. Să fie atât de puternică rezistența la schim­bare a vechiului sistem, încât s-a ajuns la astfel de „sabotaje”?

– Prin presă i s-a spus evenimentului „greva de la metrou”, dar aș zice, înainte de toate, că n-a fost nicio grevă. O grevă se anunță din timp și pre­supune obligația de a asigura măcar o treime din tre­nuri, presupune prezentarea unor revendicări, presupune o negociere și abia apoi, eventual, se trece la acțiune. De fapt, a fost un atac de tip in­terlop, al unui lider sindical care e patron, prin sin­dicat (ca în „sindicatele groazeiî), al tuturor spa­țiilor comerciale de la metrou, din care câștigă fru­mos. Ca să nu mai zicem că omul a fost și deputat PSD… Ion Rădoi s-a enervat la ideea că trebuie să elibereze spațiile comerciale de la metrou, la in­tervenția Ministerului Transporturilor și, din pro­prie voință, și-a luat „oamenii” (că și-a făcut o rețea în acești ani) și a ocupat șinele, fără să anunțe pe nimeni, blocând circulația și provocând un haos îngrozitor în Capitală. Un atentat la sănătatea oamenilor! Suntem în plină pandemie, nu mai știm cum să reducem înghesuiala din oraș, și ne trezim în aglomerație din pricina opririi metroului! Me­troul e, totuși, obiectiv de siguranță națională, nu te joci cu așa ceva! În urma acestui atac au reac­țio­nat imediat și ministrul Cătălin Drulă, și pre­mierul Florin Cîțu. Amândoi i-au făcut „teroriști” pe Rădoi și ceata lui. Pe de altă parte, întrebarea e dacă Rădoi a acționat singur, mânat de interese personale, sau a fost și sfătuit de cei care după 1990 au instalat, din vechile structuri, o rețea întreagă, în toate punc­tele strategice pe care le controlează și le exploa­tează financiar, sub orice guvernare ar fi. Avem prin toate punctele esențiale astfel de gangsteri politico-sindicali, cu diverse acoperiri, care acționează la momentul oportun. Asistăm la un atac la adresa sistemului, din interiorul siste­mului, pentru a-și prezerva niște avantaje acordate de-a lungul tim­pului.

„Pare că avem trei guverne într-unul singur”

– De ce nu își asumă Guvernul niște măsuri mai ferme, în cazul Metrorex, dar nu numai?

– Da, trebuie mai multă fermitate, dar gu­ver­nanții, din câte se vede, sunt pe de o parte șovăiel­nici, pe de altă parte temători: au scăzut în sondaje, le e teamă de proteste, de amenințări. De obicei, semnalele mai puternice se dau în primul an. Acum, însă, credibilitatea s-a ros mult mai repede, și din cauză de pandemie. În plus, coaliția e sfâșiată de tendințe divergente. Pare că avem trei guverne într-unul singur. E limpede că între PNL și USR există o nepotrivire de caracter: se atacă încontinuu. UDMR stă mai deoparte, ca de obicei, în ideea că nu te bagi între doi care se bat, că nimerește un pumn și în capul tău. În aceste condiții, în care, ca-n fabula lui Alecu Donici, avem „racul, broasca și o știucă”, care trage fiecare în altă direcție, e greu de luat hotărâri comune, care să fie și bune. Încât, con­form obiceiului, se ajunge la un compromis… Au intervenit, în perioada asta, și niște restricții noi, din cauza creșterii incidenței de infectare cu SARS-Cov-2. Incidență care, în mod normal, trebuia să ne ducă la carantină, cum s-a întâmplat în alte țări. Numai că ai noștri, tot de teamă, au înlocuit-o cu alte măsuri, destul de moi față de cum arată situația. Dar nici așa nu a fost bine și tot au apărut proteste, care s-au lăsat și cu violențe. A mai apărut și Vlad Voiculescu să sugereze că înainte de alegeri rata in­fectării nu era calculată corect. Un nou scandal. „Ce scandal? Noi ne amuzăm când citim că e scandal”, spunea șeful USR, Dan Barna. E ca în povestea cu Gigi Becali și Dumitru Dragomir: „Eu l-am făcut nebun, el m-a făcut schizofrenic, dar nu ne-am insultat!”. Așa și ei. La noi, nu calculul ratei de in­fec­tare e marea problemă, ci faptul că avem județe întregi unde nu se testează. Acolo trebuia să se ducă Vlad Voiculescu, să facă niște caravane cu teste. Dar, nu, el se poartă ca și cum ar fi în opoziție.

– Unul dintre testele cele mai importante pentru funcționarea coaliției a fost încercarea Ministerului Justiției de a elimina faimoasa Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, „Secția Specială”, cum i se mai spune. E mulțu­mi­tor rezultatul la care s-a ajuns?

– Desființarea Secției Speciale a fost anunțată cu surle și trâmbițe încă din campania electorală. Era logic să fie desființată, e și o cerință europeană în acest sens, plus că nu era normal să ai o secție spe­cială pentru magistrați. Facem justiție pe ca­tegorii? Facem atunci una și pentru medici, una pen­tru învățători… Acum, însă, când a venit vremea fap­te­lor, s-a trezit UDMR că nu vrea să se des­fiin­țeze secția, și atunci a pus condiția ca, dacă se des­ființează, magistrații să poată fi trimiși în judecată doar cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Adică încă o imunitate, ca la parlamentari. Dacă creezi o nouă imunitate, de ce mai desființezi Secția Specială?! Tot apar astfel de jumătăți de măsură, din cauza divergențelor din coaliție. Se scanda, acum ceva vreme, „PSD și PNL, aceeași mizerie!”. Acum e și USR în aceeași oală! Și nu e vorba doar despre partidele de la putere: nu trebuie să fii la putere, ca să se vadă că ești incapabil. Nu e nevoie ca AUR, la fel ca PRM pe vremuri, să ajungă la putere, ca să-ți dai seama ce pot. De ce au mai intrat în Parlament, dacă toată ziua stau în stradă? Care e pro­gramul lor constructiv? Ce propun spre binele ță­rii? Iau bani din Parlament, dar ei stau pe stradă, ur­lă ca pe stradă și se comportă ca pe stradă. E drept că au scăpat de câteva figuri foarte contro­ver­sate, a plecat și Diana Șoșoacă, care acum trăiește din propriile-i scandaluri. Chiar mă mir că nu a fost și ea pe șine la metrou. O fi fost plecată din București.

„Toți cei care sunt anti-sistem vor să fie ei sistemul”

Într-o perioadă ca asta, lipsa de solidaritate guvernamentală nu dă deloc bine. Măcar să fie uniți și să tragă în aceeași direcție! Altfel, guvernul își pierde din credibilitate și, orice măsură ar lua, o parte din populație va fi împotrivă. Majoritatea înțelege și respectă regulile, își dă seama că nu îi face pe plac guvernului, ci că se apără pe sine. La noi, protestele nu au amploarea celor din străi­nă­tate. Senatoarea Diana Șoșoacă e, însă, un exemplu de cum poți manipula oamenii, bazându-te pe co­mo­­ditatea lor intelectuală. A zis că ea nu vrea vac­cin, apăruse cu țuiculița la televizor, ca apoi să zică că vrea vaccin… rusesc. Nu e „plandemie”, cum zi­ce ea, dar să dărâmăm guvernul și să facem anti­ci­pate, să vină specialiști să trateze criza sanitară! Păi ori e „plandemie”, ori nu e „plandemie”, ce să tra­teze specialiștii dacă nu e „plandemie”? Și de ce să faci anticipate, dacă tu vrei specialiști, și nu vrei par­tide? Toată lupta asta anti-sistem e, de fapt, o mare păcăleală. Toți cei care sunt anti-sistem vor să fie ei sistemul. Șoșoacă a și zis că nu are încotro și că va trebui să devină ea președinte. Vai de capul țărișoarei ăsteia! Până și Vadim Tudor, din cenușa căruia s-a născut Șoșoacă, zicea la un moment dat că speră ca țara să nu ajungă niciodată atât de prost, încât să fie el președinte.

„E atâta gălăgie în coaliție, încât trece sub umbră orice realizare”

– România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în ultimul trimestru al anului trecut. Guvernul nu a reușit, însă, să capitalizeze acest succes. Știrea a trecut ca și cum nu ar fi fost…

– Într-adevăr, Guvernul Orban a evitat rece­siu­nea la finele anului trecut, ceea ce în alte țări nu s-a reușit. E un punct foarte bun, un semnal de spe­ranță, un semnal că, dacă menții o linie, un pic de rigoare, mai poate crește o pensie, un salariu. Dar nu a mai băgat nimeni în seamă știrea: e atâta gălă­gie în coaliție, încât trece sub umbră orice realizare. Mai e ceva: și când anunță o realizare, cei de la guvernare o fac pe un ton atât de festivist, că iarăși nu-ți mai vine să-i crezi. Nu se găsește tonul po­trivit, nici în raport cu situația pandemică, nici în ra­port cu realizările. Or, tonul face muzica! Dacă nu ai un ton care să convingă… A avut, recent, pre­șe­dintele Klaus Iohannis o declarație în care a pre­zentat minunile pe care o să le facem cu cele 30 de miliarde de euro de la UE și a încheiat cu o replică bună: „Dragi români, să fim vigilenți și prudenți!”. Asta da, să fim vigilenți, și cu planurile nerealiste, și cu declarațiile aiuristice, și cu laudele deșarte, și cu scandalurile nesfârșite. Trebuie mai multă mă­sură și modestie.

– Totuși, dacă se vor trage cele 30 de miliarde promise și se vor vedea rezultatele, ar fi acesta un ar­gument al coaliției în privința viitoarelor ale­geri, în ciuda crizei sanitare, care îi erodează zil­nic popularitatea?

– Eu zic că oricine face o autostradă cap-coadă în România câștigă alegerile încă două legislaturi! Dar să o facă cap-coadă, să vadă lumea, sau să facă un spital mare, de la zero. Așa se câștigă alegerile, nu cu vorbe, nu văietându-te cu dezastrul lăsat de PSD. Știm bine ce a lăsat PSD-ul: ăsta e obiceiul lor, prăpădesc toți banii și, după ei, potopul! Dacă ac­tuala coaliție apucă să facă ceva, exis­tă șanse să rămână și după urmă­toarele alegeri. Asta, dacă nu s-or des­părți până atunci… Dar prima condiție e să lase scandalurile, să se armonizeze și să se pună pe treabă!