– Mulți oameni au un nivel ridicat al colesterolului „rău” LDL și îl țin sub control cu medicamente. Însă o alimentație potrivită ne oferă șansa de a scădea valorile colesterolului în mod natural –
Scorțișoara și curcuma – Sunt cunoscute ca mirodenii, folosite frecvent la prepararea prăjiturilor de casă, dar, în același timp, ele au și proprietăți curative, valorificate cu succes în fitoterapie. Polifenolul MHCP conținut în scorțișoară și curcuminul, pigmentul galben din rădăcina de curcuma, asigură o reducere spectaculoasă a nivelului de colesterol LDL. Doza zilnică va fi 1/2 linguriță de scorțișoară, presărată în bolul cu müsli de la micul dejun (atenție însă la sortiment: trebuie să fie neapărat o scorțișoară Ceylon, iar nu Cassia) și 1/4 linguriță pulbere de curcuma, amestecată cu mâncarea gătită. Totodată, curcuminul previne dezvoltarea anumitor forme de cancer, iar scorțișoara scade glicemia în diabetul de tip 2, în special la pacienții care nu-și administrează încă insulină.
Portocalele și merele – Cantitatea mare de pectină din anumite fructe și legume (prezentă și în mere, măceșe, gutui, caise, coji de citrice, morcov) captează colesterolul transportat în intestin odată cu bila și îl evacuează din corp, înainte ca bacteriile să fi avut timpul necesar pentru a-l prelucra. Din păcate, aceasta nu se întâmplă și în cazul sucurilor din comerț.
Sunt permise și ouăle – Dacă mai înainte consumul de ouă era interzis pentru pacienții cu colesterolul mărit, în prezent se apreciază că dieta săracă în colesterol (între 300 și 400 mg zilnic) poate include, totuși, un ou pe zi (dar nu mai mult de unul!). Pe lângă o hrană sănătoasă, care să cuprindă alimente cu un conținut minim de colesterol și cât mai puține grăsimi nesaturate, medicii mai recomandă eliminarea surplusului de greutate corporală și multă mișcare.
Ștevia – Nu numai zahărul din alimente, sucuri de fructe și băuturi răcoritoare, ci și sorbitolul sau xilitolul sporesc concentrația lipidelor din sânge. Întrebuințați mai degrabă îndulcitorul din ștevie. Iar dacă vreți să dați gust apei minerale, puneți în ea un strop de zeamă de lămâie. Și chefirul contribuie la scăderea colesterolului. Când vi se face poftă de ceva dulce, mâncați niște nuci sau fructe (nu însă unele cu indice glicemic mare, ca bananele și strugurii).
Anghinarea – Este considerată, în general, un accelerator al arderii grăsimilor. Cinarozida, o flavonă conținută în frunzele ei, inhibă activitatea unei enzime care activează sinteza colesterolului în ficat. Așa se explică faptul că anghinarea poate reduce valorile colesterolului, ca și ale celorlalte lipide sangvine. Pentru obținerea unor rezultate semnificative, nutriționiștii recomandă administrarea de extracte (ex. Anghinare Forte – „Remedia”, Extract de anghinare – „Rotta Natura”, MagAnghinar – „Hofigal”).
Ciupercile Shiitake – Acest soi de ciuperci, originar din Extremul Orient, este cel mai răspândit și mai intens cultivat în lumea întreagă (inclusiv la noi în țară), pentru valoarea sa medicinală deosebită. De aceea, întâlnim adesea în supermarket-uri, oferite spre vânzare în casolete, acele ciuperci cu pălăria maronie, puțin zbârcită. Ele stimulează puternic activitatea celulelor imunitare, fiind socotite un ajutor de nădejde în prevenția cancerului. Iar în compoziția lor chimică se regăsește colina, o substanță ce reduce semnificativ valorile colesterolului. Încercați să introduceți în meniul dvs. zilnic câte o porție mică de ciuperci Shiitake.
Ovăzul – Ușor digerabil, el se numără printre cele mai sănătoase cereale. În structura boabelor lui, grăsimile dețin o pondere de numai 4,8%, iar acestea constau în principal din acid linoleic (în proporție de 40%) și acid oleic (35%), care combat fracția nocivă LDL a colesterolului. Apreciați-i aportul benefic și oferiți-i un loc stabil în alimentația dvs. Consumați la micul dejun un müsli de ovăz cu fructe proaspete, beți lapte de ovăz, pregătiți-vă în casă pâine și biscuiți din făină de ovăz.
Soia, ca înlocuitor al cărnii – Produsele de soia texturată (granule, cubulețe sau șnițele) reprezintă o sursă consistentă de proteine vegetale de bună calitate. Gătite cu pricepere și asezonate cu diverse mirodenii, ele pot substitui cu succes carnea. Astfel, aveți posibilitatea să excludeți din alimentație grăsimile saturate și hidrogenate, care influențează negativ nivelul colesterolului (și nu sunt prezente numai în carne, ci și în brânzeturi, smântână și unt).
Antioxidanții din fructe și legume – Colesterolul LDL nu trebuie doar redus cantitativ, ci și împiedicat să oxideze și să formeze acele plăci de aterom, care se depun pe pereții vaselor de sânge și îi rigidizează. Substanțele cu rol antioxidant din legume și fructe blochează acest proces. Ni le putem procura mai ales din: nuci, migdale și alte semințe, ulei de porumb, ulei din germeni de grâu, ulei de floarea-soarelui presat la rece, kiwi, citrice, piersici, cireșe, coacăze, zmeură, măceșe, cartofi, roșii (și suc de roșii), broccoli, varză de Bruxelles, morcov, ridichi, andive, legume cu frunze verzi.
Cromul, B3, Q10 și arginina – Acești patru inamici redutabili ai colesterolului – un oligoelement, o vitamină din complexul B, o coenzimă și un aminoacid – se află conținute în multe alimente, pe bună dreptate considerate sănătoase, cum sunt: produsele din făină integrală (oricând de preferat celor din făină albă rafinată), leguminoasele, nucile, migdalele, susanul și legumele de tot felul. În general, o alimentație echilibrată vă furnizează aceste substanțe în cantități suficiente, însă dacă aveți nevoie de doze mai mari, va trebui să luați suplimente. Sfătuiți-vă cu medicul dvs.
